De la Independența Republicii Moldova din 27 august 1991 până în prezent, Uniunea Europeană împreună cu statul român au dat dovadă de unitate prin faptul că au adus un aport semnificativ de circa 4 miliarde de euro, dintre care aproape 2 miliarde de euro fiind fonduri nerambursabile pentru a pune umărul la tranziția Republicii Moldova dintr-un stat sovietic, într-un stat care se dorește a fi unul european și speră că într-o bună zi va avea undă verde la integrarea în Uniunea Europeană. Cifra de 4 miliarde de euro, asistență europeană este peste bugetul total al Republicii Moldova pentru anul 2020.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul Republican Internaţional, cetăţenii moldoveni cred că cel mai mult a investit în Republica Moldova, Uniunea Europeană (47% din investițiile totale). Pe locul doi s-a clasat Rusia, cu 27%, pe locul trei – SUA, cu 5%, iar România – abia pe ultimul loc, cu 4%. De acest studiu este stupefiat și ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, care spune că nu a văzut nicăieri vreun panou în care să spună că un obiectiv sau altul a fost construit cu banii din Federația Rusă.
În realitate lucrurile stau altfel, iar acest articol își propune să aducă la cunoștința cetățenilor Republicii Moldova de aportul economic dezinteresat al Uniunii Europene cât și de a vedea unde au fost investiți banii contribuabililor europeni și respectiv români, deoarece o chestiune este esențială – Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de fonduri din partea Uniunii Europene pe cap de locuitor din întreaga Vecinătate Estică. Acestă realizare se datorează indubitabil Acordului de Asociere și implicit Acordului de Liber Schimb semnat cu Uniunea Europeană, inclusiv crearea Parteneriatului Estic.
Pe de altă parte, aspectul demoralizator este reprezentat de majoritatea eforturilor materializate cu ajutorul fondurilor contribuabililor europeni, care nu sunt cunoscute publicului larg, nu sunt cunoscute de către cetățenii Republicii Moldova din mai multe considerente, în special mediatizarea unor astfel de proiecte de multe ori este una superficială. În majoritatea cazurilor, la inaugurarea proiectelor europene, dar mai cu seamă la inaugurarea proiectelor locale, primarul localității și membri ai partidelor de guvernământ își asumă toate creditele, omițând să specifice din ce fonduri specifice a fost inaugurată o nouă școala sau datorită căror parteneri externi a fost posibilă reparația a sute de grădinițe.
Principalul partener de export și import al Republicii Moldova este în mod incontestabil un stat mebru al Uniunii Europene – România.
Uniunea Europeană reprezintă un bazin de 70% pentru exporturile moldovenești, dintre care aproape jumătate, 30% sunt exporturi moldovenești către România. Iar o chesiune suprinzătoare este cifra exporturilor Transnistriei în Uniunea Europeană, care are o cifră de 70% dintre care principalul importator al produselor transnistrene este chiar România, care are o pondere de peste 25 la sută. Acest fenomen a ajutat semnificativ la evitarea unui colaps economic uriaș al regiunii din stânga Nistrului, deoarece în ultimii 10 ani Federația Rusă nu mai este principalul partener economic al Transnistriei, cel puțin oficial.
Pentru a înțelege cât mai bine ponderea asistenței europene și românești pentru calitatea vieții cetățenilor Republicii Moldova, o să prezint punctual cele mai valoroase investiții.
Împrumuturile nerambursabile oferite de Uniunea Europeană au fost mereu foarte așteptate în Republica Moldova, totuși pentru a le primi, statul moldovean a trebui mereu să avanseze cu reformele pentru a îndeplini anumite condiții pentru aceste împrumuturi atât de vitale pentru supraviețuirea economiei.
Tratând subiectul Intreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova, în ultimii 15 ani acestea au beneficiat de asistență de peste 60 milioane euro . Acest suport le-a permis acestor interprinderi să își extindă propriile activități, dar și să își modernizeze activitatea economică la un nivel superior, un nivel european.
Un total de 700 de kilometri de drum au fost sau vor fi reabilitate în teritoriul dintre Prut și Nistru cu ajutorul banilor europeni, în pofida faptului că acest teritoriu nu are nici macar un km de autostradă.
De asemenea, transportul în comun din primele două cele mai mari orașe, Chișinău și Bălți din Moldova a fost îmbunătățit prin achiziționarea a 125 de troleibuze moderne, exclusiv din fonduri europene, care să corespundă celor mai înalte standarde europene.
O altă redută a colaborării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană sunt acordurile de înfrățire între localitățile moldovenești și cele europene, numai cu localitățile românești există peste 500 astfel de acorduri de înfrățire, care permit Republicii Moldova o dezvoltare locală mult mai avansată și oferă noi posibilități de finanțare și apropiere pe europeni. În municipiile Cahul și Ungheni a apărut un nou proiect pilot de colaborare strânsă cu Uniunea Europeană pentru abilitarea economică a acestor regiuni-cheie prin consolidarea coeziunii economice în valoare de 24 milioane de euro.
Printre proiectele cu cel mai mare impact atât economic, cât și social se numără în la fel de mult proiectele realizate din fonduri europene, cât și cele realizate din asistență economică românească prin Tratatul de Cooperare Strategică semnat între părțile române și moldovenești.
O chestiune mai puțin cunoscută o reprezintă finalizarea proiectului construcției de la zero a satului Cotul Morii, aflat pe malul moldovenesc al Prutului, care a fost construit exclusiv din ajutor umanitar românesc. Pentru acest proiect au fost alocate 8 milioane de euro pentru a ajuta la reconstrucția caselor inundate în anul 2010. Acest proiect a reprezentat de fapt un exemplu de solidaritate a statului român în raport cu statul moldovean, dar și a demonstrat că România poate gestiona cu brio programe de asistență externă.
Totuși ce poate fi mai palpabil pentru cetățeanul moldovean decât construcția a aproape o mie grădinițe pentru copii în toate raioanele (județele) țării? Strategia României este aceea de a aduce mai aproape Republica Moldova de vectorul european prin educarea copiilor, elevilor și studenților. Iar atunci când se investesc peste 26 milioane de euro în renovarea a aproape o mie de grădinițe, gândirea este clar una orientată spre viitor, un viitor european pentru cetățenii moldoveni.
La nivel de unități de transport, un exemplu elocvent de asistență economică din partea României îl reprezintă donațiile de microbuze școlare pentru elevi, 200 la număr, donate în două tranșe 2014 și 2017, care sunt în valoare totală de circa 6 milioane de euro și au fost repartizate în toată țara. La fel pentru elevi și studenți sunt acordate anual mii de burse pentru studenții moldoveni în valoare de 16-19 milioane de euro.
Dacă este să vorbim de activitatea SMURD în statul vecin, aceasta a început în anul 2014, iar de atunci până în prezent au fost efectuate peste 13000 de intervenții terestre și aeriene medicale. Acest proiect a contribuit semnificativ la îmbunătățirea serviciilor de urgență, mai ales prin crearea infrastructurii de frontieră pentru intervențiile transfrontaliere aero-medicale atât de necesare.
La nivel de restaurări/construcții a unor clădiri cu importanță simbolică și identitară a Republicii Moldova, observăm asistența europeană și cea românească.
Să începem cu unul dintre simbolurile istoriei moldovenești, Conacul Manuc Bey. Acesta a fost renovat în totalitate cu suportul programului operațional comun „România-Ucraina-Republica Moldova” în valoare de peste 2 milioane de euro împărțite între restaurarea Conacului Manuc Bey din Hâncești, restaurarea complexului de mănăstiri Elena Ioan Cuza din România și renovarea conacului Blesciunov din Ucraina.
O altă acțiune de asistență o reprezintă un bloc al Liceului româno-francez „Gheorghe Asachi” din Chișinău, care a fost reparat cu ajutorul Primăriei Sectorului 1 a Municipiului București. Costul total al renovării liceului a fost de peste 3,6 milioane de euro, dintre care 95 la sută a fost acoperit de partea română.
De asemenea Primăria Sectorului 1 din București a oferit un sprijin de aproape un milion de euro pentru reconstrucția scărilor de granit din Parcul Valea Morilor din Chișinău.
Un alt milion de euro a fost oferit Republicii Moldova de către autoritățile române pentru restaurarea Muzeului Național de Artă al Moldovei.
De același suport s-a bucurat și parcul “Alunelul” din Chișinău, proiectul de reparație fiind finanțat cu 846 mii de euro de către Primăria Sectorului 6 din București.
Un alt grant asemănător în valoare de 1 milion de euro a fost oferit de Guvernul României pentru renovarea Sălii cu Orgă din Chișinău, mai exact a renovarea fațadei, acoperișului și demisolului.
Primul teatru construit de la independența RM până în prezent a fost ridicat din temelii din banii Guvernului României, proiectul a fost făcut posibil cu cei 800 mii de euro oferiți de partea română.
Aproape un million de euro a fost oferit de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării pentru construcția unui bloc nou a singurei instituții de învățământ cu predare în limba română din Comrat, Găgăuzia, Republica Moldova.
Poate toate aceste proiecte par prea mici pentru a fi iar și iar pomenite, însă anume aceste proiecte care aparent sunt în valoare de doar un milion de euro, însumate reprezintă un aport semnificativ pentru infrastructura Republicii Moldova, care este de necontestat.
Proiectului gazoductului Iași-Ungheni, în valoare de peste 9 milioane de euro a fost conceput pentru a spori securitatea energetică, dar desigur și a asigura o competitivitate veritabilă pe piața energetică a acestui stat. Prin această interconectare de gaze dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, se dorește de fapt independența statului de gazul rusesc, care ar lăsa drum liber către o dezvoltare ulterioară și în alte sectoare, ca de exemplu tranziția ecartamentului șinelor ferate de la unul sovietic, la cel european, care ar genera o mai mare interconectare cu regiunile Uniunii Europene. Iar un al proiect de infrastructură al Uniunii Europene a fost și aprovizionarea cu apă și canalizare a gospodăriilor, dar și eficiența energetică în clădirile publice, în valoare de 40 milioane de euro
Și nu în ultimul rând este imperios necesar de pomenit și de suportul Uniunii Europene și României în perioada anevoioasă de pandemie COVID-19. Republica Moldova a beneficiat de asistență economică de 87 milioane de euro pentru depășirea crize, care vine să completeze cele 140 milioane de euro alocate de către europeni, țărilor din Parteneriatul Estic. De asemenea, de către partea europeană au fost oferite și 100 milioane de euro pentru sprijinirea IMM-urilor, 11 milioane pentru societatea civilă.
Acestui suport i se adaugă punctul culminant, mai exact bine-cunoscutul convoi umanitar format din 20 de camioane cu echipamente medicale oferit de către statul român, care a făcut o donație Republicii Moldova de 1200 de cutii de Platinium, 1600 de cutii de Kaletra, 500 de mii de măști ffp2, 25 de mii de combinezoane de protecție, cinci mii de ochelari de protecție, cinci mii de viziere, zece izolete, 40 de mii de litri de alcool sanitar și 25 de mii de litri de biocid, ajutorul fiind în valoare de circa 3,5 milioane de euro.
În concluzie, observăm cu subiect și predicat, care a fost și este suportul Uniunii Europene în regiune. Faptul că Republica Moldova a beneficiat de cea mai mare susținere economică din Parteneriatul Estic prezintă clar, strategia Uniunii Europene de a apropia acest stat de comunitate europeană, de a-l îndepărta de zona gri a dezvoltării și modernizării, dar și desigur de a contracara influența puternică a Federației Ruse. Din moment ce statul membru UE cel mai apropiat de Republica Moldova este România, este o chestiune firească implicarea atât de necesară a statului român în parcursul economic al teritoriului din dreapta Prutului.
Din punctul meu de vedere acest sprijin economic trebuit gândit în funcție de capacitățile unui guvern sau altul și trebuie canalizat pentru a ajuta direct cetățenii Republicii Moldova, prin finanțarea în primul rând prin intermediul autorităților locale, ca aceste fonduri să ajungă integral în beneficiul cetățenilor și să nu se piardă pe drum, iar această poziție este împărtășită și de decidenții europeni și români.
Descriere autor: Laurențiu Pleșca este asistent de proiect în cadrul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Este licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, în prezent fiind masterand la aceeași facultate, Programul de Studii Europene. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Principalele sale puncte de interes în domeniul politic sunt: dezvoltarea economică a României în cadrul UE, securitatea UE, Parteneriatul Estic. De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.
Preluat de la: Timpul.md