Pe scurt

În lupta principală a serii, Brendan Allen, numărul nouă în clasament, l-a forțat să se predea pe Renier de Ridder, care a intrat în luptă cu statutul de filosof, luptător intelectual și principal pretendent la titlu.

Dar în runda a patra, de Ridder a încetat brusc să mai fie filosof.
Pur și simplu a spus „ajunge”.
Și asta a sunat mai tare decît orice knock-out.
Patru runde de presiune, o singură decizie

Totul a început după manualul olandezului. În prima rundă, de Ridder l-a trimis pe Allen la podea și a controlat frumos lupta, ca un profesor la curs.
Dar apoi ceva a mers prost.

Allen a așteptat momentul potrivit și și-a distrus adversarul la nivel mental.
Fiecare rundă a fost la fel: transfer, control, greșeală, răsturnare.

În a patra rundă de cinci minute, de Ridder respira deja ca și cum ar fi alergat un maraton pe nisip.
Și după gong, pur și simplu nu s-a mai ridicat.

„Cînd a refuzat să lupte cu Malykhin, am înțeles: sub presiune, cedează. Trebuie doar să creezi aceeași furtună”, a spus Allen după luptă.

Nu s-a înșelat. Istoria s-a repetat pînă la cele mai mici detalii. Doar că acum – sub logo-ul UFC.

Allen – de pe canapea pe tron

Paradoxal, dar Brendan Allen nu ar fi trebuit să participe la această luptă.
El a intrat ca rezervă cu 3,5 săptămîni înainte de turneu, fără un antrenament complet, „ridicîndu-se de pe canapea”, după cum a spus el însuși.
Și totuși a cîștigat.

Nu doar că a cîștigat, ci s-a impus ca un nou prădător al diviziei mijlocii.
„Cînd sînt calm și concentrat, sînt cel mai bun din lume”, a spus Allen, apoi i-a provocat pe Chimaev și Du Plessis.

„Hamzat, vrei un adevărat grappler? Sau poate tu, Dricus, vei răspunde în sfîrșit?”
Acesta este Allen în toată splendoarea sa. Nu face zgomot înainte de luptă. Dar cînd intră în cușcă, o face cu o foame pe care nu o poți cumpăra cu un contract.

Renier de Ridder – filozoful care a încetat să mai creadă

Anul trecut, Renier de Ridder era considerat o descoperire: fost campion ONE FC, jiu-jitsu cu precizie chirurgicală, omul care l-a strangulat pe Robert Whittaker și l-a dezarmat pe Bo Nykal.
Stilul său era numit „șah pe tatami”.
Dar în Vancouver, tabla de șah s-a răsturnat.

De Ridder a repetat aceeași greșeală ca și împotriva lui Malykhin — nu s-a rupt fizic, ci mental.

„A renunțat. Pur și simplu a renunțat”, a scris succint Hamzat Chimaev.
Imavov a adăugat: „Știam asta”.

Paulo Costa, ca întotdeauna, în stilul său: „Dacă aș fi știut că va renunța după patru runde, aș fi ieșit eu însumi!”
Chiar și Marvin Vettori, un om fără filtru, l-a numit pe de Ridder „slab”.

Nu este doar o critică. În lumea luptătorilor, „a renunța” înseamnă a-ți mărturisi slăbiciunea în fața lumii.
Analiză
UFC – un sport nu atît al forței, cît al caracterului.

Iar această seară a devenit o reamintire: talentul fără psihic nu înseamnă nimic.
Allen a dovedit că voința poate învinge chiar și tehnica perfectă.
Iar de Ridder a reamintit că orice „maestru pur” se poate îneca în noroiul unei bătăi adevărate.

Într-o divizie dominată de Chimaev și Du Plessis, apariția lui Allen cu atîta aplomb este o provocare.
Nu pentru titlu. Pentru regulile în sine.
Citatul serii
„Nu caut respect. Caut pe cei care nu se tem să se lupte cu mine.”
— Brendan Allen

După gust

• Cîștigătorul principal: Allen – noua voce a diviziei.
• Pierzătorul principal: de Ridder – din filosofi din nou în elevi.
• Intriga principală: va accepta provocarea Chimaev sau Du Plessis?
• Lecția principală: stilul nu te salvează dacă nu ai caracter.

Preluat de la: Noi.md