Multe dintre stipulările noi, promovate de așa zisele forțe politice liberale, contravin nu numai legislației naționale și Constituției RM, dar și angajamentelor internaționale ale Moldovei. În comentariile pe marginea unor noutăți legislative ale guvernării, specialiștii în drept folosesc terminologie specială: «nonsens juridic și constituțional».
Politizarea justiției prin recroirea punctuală a normelor juridice a devenit în mod constant obiectul unor declarații critice din partea experților naționali și internaționali. Specialiștii vorbesc despre o abordare neîntemeiată, neargumentată a reformării, fapt care contribuie la aprofundarea crizei, extinderea haosului în sistem și promovarea în funcțiile cele mai bune candidaților din numărul «oamenilor buni».
«Ați venit în reforma justiției după bani?»
Tot mai multe întrebări răsună în raport cu reformele inițiate în ultimii ani și care țin de instituțiile de drept din RM. Experții Institutului de justiție constituțională (IJC) au analizat activitatea legislative și au ajuns la concluzia, că fiecare putere este orientate spre reformarea sectorului justiției în așa mod, ca aceasta să aducă beneficii imediate, pentru ca să fie mai ușoară imixtiunea în înfăptuirea justiției și influența asupra judecătorilor și procurorilor. Politizarea justiției prin redesenarea țintită a legislației a devenit obiectul unor declarații critice din partea comunității de experți.
După adoptarea, în a. 1995, a Legii cu privire la sistemul judiciar, aceasta a fost modificată de 38 de ori: unele amendamente au fost adoptate anul trecut, altele – anțărț, un șir de alte modificări așteaptă să fie adoptate de parlament. Aceste date le-a sonorizat Dumitru Pulbere, președintele Consiliului IJC, în cadrul recentei mese «Respectarea normelor constituționale de către instituțiile publice din RM». «Studiind aceste amendamente, am văzut că fiecare dintre aceste proiecte de lege îndepărtează tot mai mult justiția de cetățean. Este general acceptat, că orice modificare a legii trebuie să fie în favoarea persoanei, reieșind din necesitatea protejării drepturilor și libertăților acesteia. Aceasta este sarcina principală și a Constituției, dar și a oricărei legi», – spune constituționalistul.
Cu referire la reforma justiției, efectuată de actuala guvernare, experții IJC nu au găsit nicio sursă – nici declarații ale parlamentului, nici concluzii ale specialiștilor în domeniul dreptului, nici recomandări ale instituțiilor internaționale. «Pomenind despre reforma justiției, cei care se află la putere, cum se vede, așa și nu înțeleg despre ce vorbesc. Este o reformă neîntemeiată, neargumentată», – crede Dumitru Pulbere.
Din spusele sale, multe inițiative de transformare a autorității judiciare contravin evident Constituției, inclusiv reformele structurale ale sistemului judiciar, «reformatarea» și modificarea împuternicirilor Curții Supreme de Justiție. Pulbere amintește, că în ultimul timp, cu plecările masive ale oamenilor din sistem, în multe instanțe nu mai are cine examina dosarele. În același timp, sunt numiți judecători noi – juriști fără o experiență judiciară. Asta în timp ce, potrivit lui, la Curtea Supremă dosarele așteaptă ani în șir să fie examinate.
Cei de la IJC cred, că efectul implementării sistemului de vetting și prevetting în Moldova a fost distrugător. «Poate, aceste mecanisme acționează pe undeva, dar sistemului moldovenesc aceste noțiuni sunt străine. Este vorba despre verificarea faptului în ce măsură cetățeanul ”X” este loial acestei guvernări, nimic mai mult. Dacă cei care guvernează țara azi vor trece printr-un asemenea filtru, se va dovedi că ei nu trebuie nici măcar să se apropie de fotoliile lor»,- subliniază ex-președintele CC.
Pe parcursul ultimilor ani, Asociațiile de judecători din Moldova s-au pronunțat în mod repetat împotriva reformei justiției, în special – a noilor norme legislative și mecanisme de evaluare prealabilă și de atestare a judecătorilor. În declarațiilor lor, ei au subliniat mereu, că reforma justiției, efectuată astfel, duce la politizarea ei, indiferent de bunele intenții declarate inițial. «Revigorarea statului de drept și asigurarea unei democrații veritabile sunt indisolubil legate de restabilirea independenței și integrității sistemului judiciar, de garantarea eficienței mecanismelor sale și de eliminarea oricăror condiții, care ar putea afecta sau slăbi independența sistemului judiciar», – spune Valeriu Cuciuc, șeful Institutului de justiție constituțională.
Stanislav Pavlovschii, fost judecător la Curtea Europeană pentru drepturile omului (CEDO) , crede că autoritățile încercă să creeze impresia că reforma justiției se realizează numai pentru a mai scoate ceva bani din partenerii europeni. «Cu ceva timp în urmă, vorbind cu ei, la vederea noastră ei spuneau în glumă: “Ce, ați venit după bani pentru reformarea justiției?”», – povestește Pavlovschii.
«Reforma cumetrilor»
Și avocata Cristina Ciubotaru, fosta adjunctă a directorului Centrului Național Anticorupție (CNA), critică reforma justiției inițiată de PAS. «Nu-s mulțumită de ceea ce văd. Văd mult amatorism, care este o consecință firească a faptului, că cei care sunt implicați în reforma justiției sunt „oameni buni”, familie, prieteni, oameni loiali. Pentru mine aceasta este un fel de reformă a cumetrilor», – spune Ciubotaru.
Experta are ”mari îndoieli” că formula aleasă este potrivită pentru Moldova, și că societatea va vedea rezultatele promise. Ea atrage atenție faptului, că doar judecătorilor invitați la întrevederile extraordinare de la președinție li se permite să vorbească despre problemele din sistem. «Sistemul arată foarte clar cine-s „unșii”. Ce rost are să mai testăm, dacă tot „unșii” vor trece, cu siguranță?»,- întreabă fosta vice-directoare CNA.
În opinia Cristinei Ciubotaru, orice proces de curățare și filtrare a sistemului justiției, în care este implicat politicul, nu ar putea avea succes. «Problema lipsei de independență a justiției este politizarea acesteia. Așa-numita „murdărie”, de care se încearcă constant să fie curățați judecătorii, este tocmai politizarea. Mi se pare evident că politicienii nu pot depolitiza instituțiile justiției, la fel cum nu un lup nu poate fi pus paznic într-un țar cu oi, sau un ursul la o prisacă», – menționează experta.
Ciubotaru mai atenționează, că orice proces de reformare trebuie să includă puterea juridică, care trebuie să fie parte a acestor schimbări. Faptul, că din judecători au făcut «dușmani și cobai pentru experimente», experta îl numește prima greșeală, care a sortit eșecului reforma justiției. O altă greșeală, potrivit ei, este selectarea prealabilă a candidaților bănuiți de relații cu clasa politică, ceea ce generează neîncredere din partea sistemului.
Cristina Ciubotaru menționează, că pe parcursul multor ani este vizibil un ciclu neîntrerupt, în care toate reformele justiției le fac, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, în fond aceleași ONG-uri, care nu-s interesate să obțină rezultatul așteptat. «Este ultimul lucru pe care și-l doresc, e circuitul banilor în natură: creați o reformă, scrieți-o, controlați-o, apoi descoperiți că lucrurile stau prost și propuneți o altă reformă, și așa mai departe la infinit», – spune Ciubotaru. Din spusele sale, peste un timp aceleași ONG evaluează reformele și constată că acestea nu au fost efectuate cum trebuie și că trebuie să facem alte reforme.
«Cu fiecare judecător, care pleacă din sistem, se încalcă și mai mult dreptul cetățenilor la justiție», – crede ea, subliniind că aceasta va influența negativ asupra dreptului la proprietate și asupra investițiilor. Potrivit expertei, judecătorii părăsesc sistemul din motive, care nu neapărat țin de integritatea lor, ca în cazul filtrului de prevetting. Contribuie la aceasta criza și haosul provocat de desfășurarea reformei, plus presiunea cauzată de sarcina anormală de lucru. Ca urmare a unor astfel de reforme, potrivit expertei, Albania are acum nevoie de aproximativ 10 ani pentru a rezolva un caz de complexitate medie.
«Sabotarea sistemului judiciar»
Se pare că o atare practică devine obișnuită și în Moldova. «Recent, am comunicat cu un fost coleg de la Curtea Constituțională, care în prezent este avocat. El se ducea la Consiliul suprem al magistraturii pentru a reclama faptul, că examinarea unui dosar penal nu numai că este tergiversată din a.2013, dar nici măcar nu a fost programată pentru audiere. Timp de 10 ani, dosarul se află în seiful judecătorului», – spune Dumitru Pulbere. Și explică situația creată prin reformarea normelor privind funcționarea sectorului justiției fără o abordare sistemică.
Pulbere aduce numeroase exemple, care demonstrează că în rezultatul modificărilor și reformelor de reglementare din ultimii ani, accesul la instanță nu numai că s-a deteriorat semnificativ, dar continuă să se deterioreze. Potrivit lui, anterior existau termeni clari pentru examinarea dosarelor. Era stabilit, că doar dosarele deosebit de complexe pot fi examinate un an întreg. Dacă un dosar era examinat timp de o jumătate de an, asta devenea o situație excepțională pentru instanța de judecată.
Pe de altă parte, amintește constituționalistul, actuala guvernare a introdus regula, conform căreia cetățeanul care a apelat la instanța de judecată pentru a-și apăra drepturile, și dorește să invite martori, trebuie să achite pentru aceasta o taxă judiciară. Această taxă a început să fie percepută nu numai cu această ocazie, dar și într-un șir de alte cazuri, inclusiv recuzarea judecătorului, chemarea unui expert sau transferarea ședinței de judecată.
Întrebări ce țin de necesitatea introducerii acestei taxe i-au apărut și opoziției parlamentare și neparlamentare, șefului Uniunii avocaților Dorin Popescu, avocatului poporului Ceslav Panico, și chiar CNA. Argumentul de bază: introducerea plății pentru acțiunile procesuale va avea impact asupra păturilor social-vulnerabile ale populației, care se vor ciocni de noi obstacole în încercarea de a-și apăra drepturile în instanță. Uniunea avocaților menționează restricționarea accesului la justiție și « inadmisibilitatea perceperii unei taxe pentru drepturi procedurale». Partidul socialiștilor a declarat că «statul încearcă să se îmbogățească pe seama oamenilor săraci ». Da ex-ministrul justiției Fadei Nagacevschii a menționat, că e inacceptabilă argumentarea inițiativei doar din punctul de vedere al creșterii veniturilor bugetare, și este important să ne asigurăm că justiția va fi în continuare accesibilă oamenilor.
Experții atrag atenția și altei inițiative promovate azi de autorități, cea care presupune participarea Curții Constituționale înainte de trimiterea dosarului la CEDO. Pe parcursul celor 26 de ani în care CEDO examinează dosarele împotriva Moldovei, țara noastră a fost condamnată pentru admiterea unui număr de 786 de încălcări ale drepturilor omului. Din datele Centrului de resurse juridice din Moldova, cea mai mare parte a deciziilor țin de încălcarea dreptului la o justiție echitabilă. Între anii 1997 – 2023 statul a fost obligat să achite 22 800 000 de euro. Numai în a.2023 aceste plăți au constituit 365 722 de euro. Experții au calculat, că această sumă ar putea acoperi cca 37,4 mii de salarii medii sau 228 mii de pensii medii.
Nicolai Andronic, fost vicepreședinte al parlamentului și membru al comisiei de elaborare a Constituției în a.1994, crede că greșelile comise de actuala guvernare au lovit dureros reforma justiției, pe care aceasta o promovează activ. Din spusele lui, multe pierderi la CEDO se datorează faptului, că politicienii îi obligă pe judecători să emită decizii în favoarea autorităților. El menționează, că despre perioada aflării lui Voronin și Plahotniuc la putere se vorbește mult, dar «în ultimul timp au loc lucruri foarte stranii ». «În ciuda implementării reformei justiției, judecătorii sunt selectați pentru a îndeplini dorințele autorităților, adică pentru a susține promisiuni pe care autoritățile nu le pot îndeplini prin mijloace politice”, își explică poziția fostul deputat.
«Cu regret, ei uită că la începutul formării sistemului judiciar al Republicii Moldova, principiul separării puterilor în stat era o condiție a funcționării statului de drept. Adică, puterile legislativă, executivă și judecătorească aveau o pondere egală. O altă greșeală a fost faptul, că procurorilor nu li s-a găsit un loc în sistemul judiciar. De aceea, chiar dacă ei știu că inculpatul este nevinovat, oricum trimit materialele în instanță. Eu cred, că ei înțeleg perfect că astfel îi pun în situații neplăcute pe judecători, dintre care unii vor să judece corect, da alții – doar așa cum le place autorităților. Iată motivele acestui număr mare de condamnări la CEDO. Nu ne așteaptă nimic bun, dacă actuala guvernare va reieși din aceea, că înainte ca dosarul să fie trimis la CEDO, trebuie implicată Curtea Constituțională. Adică, în loc să nu comită greșeli în țară, ei încearcă să limiteze dreptul cetățenilor de a merge la Strasbourg», – a scris Andronic pe o rețea socială.
«La drept vorbind, se creează impresia că actuala guvernare și-a propus să distrugă justiția în Republica Moldova », – menționează Dumitru Pulbere. Din spusele sale, primele persoane din stat încalcă grav principiile de separare a puterilor și independență a justiției, dacă declară că acei sau alți judecători au emis decizii «incorecte». „În viitor, eu aș pune la îndoială imparțialitatea acestor judecători. Lor, ca și unora dintre colegii lor, s-ar putea să le fie frică să ia o decizie legală și în cunoștință de cauză, deoarece cuiva nu-i va plăcea”, subliniază expertul.
«Este calea spre eșec, situația se repetă»
Printre argumentele, pe care autorii inovaților legislative și reformelor dubioase le aduc cel mai des, este necesitatea ajustării cadrului juridic național la normele europene. În același timp, dacă careva stipulări nu se înscriu în agendă, autoritățile întotdeauna găsesc argumente în favoarea jocului conform regulilor lor. Astfel, comunitatea experților a criticat în mod repetat declarațiile demnitarilor cum să concluziile Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei nu ar fi obligatorii, dat fiind caracterul lor consultativ.
Firul roșu, care trece prin declarațiile autorităților, este ideea că concluziile acestui organism pe marginea oricărui proiect de lege nu-s obligatorii pentru niciun stat din Europa și deci nerespectarea lor nu are consecințe. Experții amintesc, că apropierea de UE, declarată o prioritate strategică în Moldova, este imposibilă fără respectarea și implementarea concluziilor Comisiei de la Veneția, care include astăzi reprezentanți ai peste 60 de țări, inclusiv toți membrii Consiliului Europei. Între timp, însăși Comisia constată cu regularitate, că « un șir de recomandări-cheie nu au fost puse în aplicare sau au fost doar parțial implementate ». Spre exemplu, au rămas neobservate multe concluzii, ce țin de modificarea cadrului legal de reglementare a proceselor electorale și a activității procuraturii.
Pe de altă parte, experții atenționează că partenerii externi demonstrează abordări diferite ale guvernărilor moldovenești din diferiți ani. Nicolae Eșanu, ex-viceministrul justiției, amintește că dacă pe vremea guvernării Plahotniuc s-ar fi produs ceva chiar mai puțin grav ca, spre exemplu, cazul Stoianoglo, imediat ar fi răsunat declarații dure din partea ambasadorilor și chiar a Bruxellesului. «Să spunem deschis, că este vorba despre abordări principial diferite», – menționează Eșanu. În opinia sa, în a.2010 a fost ratată șansa reală de a schimba situația în sistemul judiciar, dat fiind că partenerii de dezvoltare au început să tolereze «așii din mînecă» ai guvernanților din acea perioadă. «Este calea spre eșec. Acum situația se repetă, practic», – spune fostul viceministru.
Dinu Plîngău, liderul partidului «Platforma demnitate și adevăr», crede că guvernul împreună cu ministerul justiției și majoritatea confortabilă din parlament trebuia să elaboreze politici și acțiuni concrete de reformare a justiției. În opinia sa, «cei care au ridicat drapelul reformei justiției au permis anumite acțiuni, iar acum nici măcar nu au dreptul moral să promoveze în continuare această reformă și lupta împotriva corupției». Politicanul a amintit, că investigarea infracțiunilor majore și de rezonanță, cum ar fi frauda bancară sau concesionarea aeroportului, nu a ajuns încă la etapa finală.
«Dacă prim-ministrul își permite periodic să aibă reacții isterice la cutare sau cutare dosar judecătoresc, asta înseamnă că poate schimba în bine situația în domeniul justiției. Din păcate, acest lucru are loc într-un context, în care majoritatea oamenilor din cele mai înalte structuri judiciare au fost înlocuiți din motive politice. În momentul de față îmi este clar, că această reformă a eșuat», – subliniază Plîngău.
Vlad Batrîncea, vicepreședinte al parlamentului și președinte al fracțiunii Blocul comuniștilor și socialiștilor, susține că reforma sectorului justiției demult a ieșit dincolo de cadrul Constituției. El apreciază procedurile evaluării prealabile ca «imixtiune politică disproporțională în sistemul judiciar, care trebuie să fie independent ». Din spusele deputatului, în procesul reformării autoritățile au deviat de la cursul obiectivității și reies din motive politice și din interesele promovării persoanelor docile. În plus, crede el, prin intermediul acestui filtru în sistem pătrund persoane care se află în conflict cu legea. Batrîncea amintește despre demisiile persoanelor care au trecut prevettingul și nu corespund criteriilor declarate, și crede că demisii de acest gen vor mai urma.
El a amintit că Blocul comuniștilor și socialiștilor a declarat de multe ori, că Moldova are nevoie de reforma justiției. «Am insistat să mergem conform planului 2020, care a fost coordonat cu Comisia de la Veneția și a primit o evaluare pozitivă. Acest plan a fost adoptat ca urmare a unui consens larg între actorii politici și juridici. Astăzi, din păcate, reforma este în afara cadrului constituțional. Vedem că este blocare totală, iar toate competițiile și numirile –o manipulare. Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, organe care trebuie să fie independente. Odată cu amestecul politic în activitățile acestor organisme autonome, ele devin vulnerabile. Controlul politic contravine principiilor Consiliului Europei și Comisiei de la Veneția. Pentru a reveni la normalitate, credem că este necesar să se organizeze consultări publice cu reprezentanți ai sistemului judiciar, ai procuraturii, experți ai Consiliului Europei și ai Comisiei de la Veneția. Trebuie găsit un consens larg», – menționează deputatul.
Ion Munteanu
Preluat de la: Noi.md