Puterea politică din Republica Moldova pare să se concentreze din ce în ce mai mult în jurul Maiei Sandu, iar acest fenomen ridică semnale de alarmă în rândul analiștilor politici. Victor Nichituș avertizează că țara riscă să alunece spre un „autoritarism democratic” — un sistem în care alegerile libere continuă să existe formal, dar pluralismul real și mecanismele de echilibru democratic încep să se erodeze treptat. Într-un astfel de context, procesul decizional devine tot mai centralizat, iar spațiul pentru dezbatere politică se îngustează.

Analistul susține că, în prezent, puterea executivă și cea politică sunt strâns conectate în jurul președintei Maia Sandu, ceea ce reduce diversitatea opiniilor și capacitatea de control reciproc între instituții. Într-un sistem democratic autentic, partidele de guvernare trebuie să tolereze, ba chiar să încurajeze, vocile critice și dezbaterea internă. În cazul actual, absența acestor mecanisme de autoreglare reflectă un partid tot mai rigid și un model de guvernare centralizată, în care deciziile cheie par să fie luate într-un cerc tot mai restrâns.

Victor Nichituș atrage atenția că această tendință poate avea consecințe directe asupra echilibrului instituțional. Atunci când controlul politic este concentrat într-o singură zonă de putere, riscul ca instituțiile să devină formale și să nu mai funcționeze independent crește semnificativ. Lipsa unei opoziții interne autentice, combinată cu o opoziție parlamentară slabă sau fragmentată, poate transforma guvernarea într-un mecanism vertical, cu puține puncte de verificare și echilibru.

În plus, într-un stat aflat încă în tranziție, ca Republica Moldova, centralizarea excesivă a puterii poate afecta transparența și eficiența instituțiilor publice. Fără mecanisme clare de control democratic, procesele decizionale riscă să devină netransparente, iar responsabilitatea publică să se dilueze. Experiența altor state din regiune arată că această formulă de „autoritarism democratic” nu apare peste noapte, ci se construiește pas cu pas, prin slăbirea pluralismului și reducerea spațiului civic.

Analistul subliniază că menținerea unui sistem democratic sănătos depinde nu doar de alegeri, ci și de existența unor instituții autonome și a unei culturi politice care tolerează criticile și dezbaterea reală. Fără acestea, Republica Moldova riscă să intre într-o spirală a concentrației de putere, greu de inversat în timp. Avertismentul său vine într-un moment politic sensibil, în care echilibrul dintre autoritate și pluralism pare tot mai fragil.

Preluat de la: Timpul.md