Mass-media diversă și multilingvă din Moldova se confruntă cu multiple provocări, inclusiv restricții bazate pe legislația națională vagă, sancțiuni nejustificate și care nu respectă procedura legală, hărțuire, precum și restricții directe de raportare în Transnistria ocupată de Rusia, a declarat Amnesty International într-un nou raport publicat astăzi, 17 noiembrie 2025.

Raportul, intitulat „Libertatea mass-mediei în Moldova: fragilitate, restricții nejustificate și autocenzură în contextul polarizării politice”, documentează riscurile la care sunt expuse instituțiile mass-media din cauza măsurilor luate de autorități, inclusiv introducerea stării de urgență și abuzul de puteri în perioada stării de urgență, în special de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.

Raportul arată cum autoritățile au recurs la suspendarea licențelor de difuzare fără transparență sau control judiciar pentru a contracara răspândirea dezinformării și informațiilor false provenite din Rusia și presupusele încercări ale Rusiei de a influența ilegal politica Moldovei, accentuate de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina.

„Autoritățile naționale susțin că astfel de măsuri sunt o reacție necesară la nevoile de securitate ale țării. În același timp, această reacție la amenințările externe nu respectă cerințele de legalitate, necesitate și proporționalitate. Ea pune în pericol jurnalismul independent și libertatea de exprimare în sine”, a declarat Veaceslav Tofan, director executiv al Amnesty International Moldova.

În teritoriul aflat sub controlul autorităților Republicii Moldova, aceste măsuri de urgență, alături de lipsa protecției împotriva hărțuirii și legislația vagă, au dus la autocenzură chiar și în rândul unor mass-media pro-europene. În alte părți, situația este pur și simplu gravă. Autoritățile nu trebuie să pună în pericol libertățile fundamentale.

”Autoritățile din Moldova trebuie să protejeze libertatea mass-mediei și să elaboreze reglementări în domeniu, în consultare cu profesioniștii din acest domeniu și societatea civilă, nu să încerce să controleze spațiul informațional al țării prin legislație controversată și măsuri punitive extrajudiciare.”

În urma invaziei rusești pe scară largă a Ucrainei, Parlamentul Moldovei a impus o nouă stare de urgență care a acordat Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), o autoritate extrajudiciară, competența de a introduce noi reglementări privind mass-media și de a impune sancțiuni mass-mediei pentru încălcarea acestora. Înainte de expirarea stării de urgență, CSE a suspendat licențele de difuzare a 12 canale de televiziune și a blocat accesul la zeci de site-uri web, ca răspuns la presupuse amenințări pentru mass-media din partea Rusiei.

Competențele nejudiciare ale CSE au expirat odată cu starea de urgență, la 30 decembrie 2023, pentru a fi transferate Consiliului pentru Promovarea Proiectelor de Investiții de Importanță Națională (CPPIIN), în temeiul unei legi adoptate în regim de urgență care, în mod absurd, pretindea să asigure „integritatea și funcționalitatea pieței energiei electrice”. CPPIIN a retras licențele, fără garanții procedurale, permanent sau temporar, a cel puțin 18 canale de televiziune și radio, fie pentru că aparțineau persoanelor fizice și juridice de interes pentru serviciile de securitate, fie pentru că erau pur și simplu suspectate că aparțineau unor astfel de persoane din cauza unor aranjamente de proprietate neclare.

Pe lângă adoptarea rapidă a unor noi legi controversate, autoritățile continuă să se bazeze pe legislația anterioară, excesiv de restrictivă și formulată în termeni vagi, care interzice diseminarea dezinformării, fără a defini clar acest termen, și retransmiterea „programelor audiovizuale de televiziune și radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic” produse în afara unei liste limitate de țări, care exclude în mod evident Rusia.

Jurnaliștii din mass-media afectate au menționat pentru Amnesty International că autoritățile au interzis acoperirea anumitor subiecte, cum ar fi poziția autorităților ruse cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dintr-un punct de vedere alternativ – pe care autoritățile l-ar considera pro-rus.

Un înalt oficial moldovean a susținut că retragerea licențelor mass-media în afara unui proces judiciar era o „măsură pe timp de război” necesară ca răspuns la amenințările din partea Rusiei în adresa mass-mediei, agravate de provocările reprezentate de „disfuncționalitatea” și lentoarea instanțelor din Moldova.

Pentru mass-media afectate, singura opțiune este să conteste sancțiunile după ce acestea au fost aplicate. Șase dintre canalele de televiziune cărora CSE le-a retras licența au contestat decizia în instanță. Judecătorul a menținut sancțiunea într-o hotărâre bazată exclusiv pe o analiză a respectării procedurilor, și nu a legalității deciziei CSE în ceea ce privește respectarea obligațiilor internaționale ale Moldovei în materie de drepturile omului.

„Atunci când autoritățile decid că pot ocoli controlul judiciar, atunci când aplică sancțiuni atât de severe precum retragerea licenței mass-media și adoptă în grabă o legislație care „legalizează” această abordare, acesta prejudiciază toate mass-media din Moldova și subminează drepturile omului. Aceasta duce la autocenzură, reprimă libertatea de exprimare și obstrucționează accesul la căi de atac legale. Astfel de măsuri contravin în mod direct legislației internaționale în materie de drepturile omului și trebuie revocate de îndată”, a declarat Veaceslav Tofan.

Provocările cu care se confruntă mass-media sunt și mai vizibile în regiunile Moldovei. În UTA Găgăuzia, jurnaliștii din mass-media care critică autoritățile regionale se plâng de hărțuire și obstrucționare. O jurnalistă care lucra pentru postul public regional de televiziune a fost obligată să demisioneze din funcție după ce a publicat un articol în care prezenta o opinie alternativă față de cea a liderilor locali cu privire la aprovizionarea cu gaze din Rusia.

În regiunea Transnistria, ocupată de Rusia, libertatea de exprimare este practic inexistentă, legislația locală incriminând „insultarea” oficialilor, criticarea sau „denaturarea” „rolului pozitiv de menținere a păcii” al trupelor ruse, precum și „reabilitarea nazismului” și „diseminarea de informații false în mod deliberat” despre activitățile URSS în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Jurnaliștii din teritoriul controlat de autoritățile Moldovei sunt considerați „străini” și nu pot lucra liber în Transnistria.

Amnesty International solicită autorităților Republicii Moldova să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale, să pună capăt utilizării abuzive a legislației împotriva jurnaliștilor și radiodifuzorilor și să se asigure că toate restricțiile și sancțiunile împotriva mass-media sunt supuse unui control judiciar independent. De asemenea,  organizația îndeamnă autoritățile să protejeze jurnaliștii împotriva hărțuirii și violenței, inclusiv a amenințărilor online și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul Moldovei, inclusiv în Găgăuzia și Transnistria.

Preluat de la: Timpul.md