Traficul pe singurul pod care leagă Crimeea de Rusia a fost oprit, sâmbătă dimineață, 08 octombrie, în urma exploziei care a avariat puternic construcția. Nu este clar când va fi reluat, iar autoritățile de la Crimeea au anunțat că vor lansa curse cu feribotul. Avarierea podului este o lovitură pentru Rusia: podul este simbolul anexării Crimeei și o rută crucială pentru aprovizionarea forțelor sale.
Podul, care a fost construit la ordinele președintelui rus, a fost o legătură de transport cheie pentru transportul de echipamente militare către soldații ruși care luptă în Ucraina, în special în sud, precum și pentru transportul trupelor acolo, subliniază The Guardian, citează libertatea.ro. Pe lângă valoarea militară, structura are o semnificație simbolică profundă pentru Kremlin.
După ce a anexat ilegal Crimeea în 2014, Moscova a promis că va conecta fizic peninsula de Rusia, reamintește New York Times. În 2018, când a fost deschis noul pod, Vladimir Putin a condus personal un camion pe toată lungimea de 19 kilometri. Într-un discurs de la acea vreme, el a salutat podul drept o realizare „remarcabilă”, care „face Crimeea și legendarul Sevastopol (n.r. – oraș important din peninsulă) și mai puternice, iar noi toți suntem și mai aproape unul de celălalt”.
Rusia a insistat pe perioada celor peste șapte luni de conflict că podul este în siguranță, în ciuda luptelor din Ucraina, dar a amenințat Kievul cu represalii dacă va fi atacat.
Deteriorarea liniei de cale ferată în special lasă forțele ruse în sud cu o singură linie de aprovizionare feroviară, între Krasnodar și Melitopol, una care este acum în raza de atac a Ucrainei. Primele imagini care prezintă consecințele exploziei au arătat că și carosabilul părea să fi fost tăiat curat, fără niciun semn evident de lovitură cu rachete, ceea ce i-a determinat pe unii să sugereze că atacul asupra podului ar fi fost un act spectaculos de sabotaj.
Explozia de pe pod a avut loc la o zi după ce Putin și-a marcat 70 de ani de naștere și pe fondul criticilor din ce în ce mai mari din Rusia cu privire la cursul războiului său împotriva Ucrainei, după o serie de eșecuri din ce în ce mai devastatoare pe câmpul de luptă în ultimele săptămâni.
Imediat după explozie au apărut relatări despre rezidenți din Crimeea care se grăbeau la benzinării, îngrijorați de lipsa de combustibil. De altfel, nu este primul moment când locuitorii peninsulei sunt confruntați cu efectele războiului. După exploziile de pe aerodromul Saki din Crimeea, din august, podul a servit unui alt scop: a fost o cale de evadare rapidă pentru cei panicați că războiul ajunge în peninsulă, cu peste 38.000 de mașini traversând într-o singură zi podul, cel mai mare număr de la inaugurare.
Podul, contestat de Kiev și Occident
Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat construcția podului de către Rusia, numind-o o încălcare a suveranității Ucrainei, puterile occidentale impunând sancțiuni firmelor asociate cu construirea structurii de 19 kilometri. Crimeea a fost anexată la Federația Rusă în 2014, într-o mișcare nerecunoscută și condamnată de majoritatea statelor lumii. Construcția podului a fost văzută la Moscova drept o dovadă a integrării la Federația Rusă. Construcția podului a costat 3,6 miliarde de dolari. Este cel mai lung din Europa, depășind podul Vasco de Gama din Portugalia. Crimeea era conectată la continent doar cu Ucraina, astfel încât podul este singura legătură între peninsulă și Rusia.
Controversatul pod al Crimeei leagă regiunea de sud Krasnodar de orașul Kerci din Crimeea și traversează o întindere de apă între Marea Neagră și Marea Azov.
Ucraina a criticat proiectul, spunând că construcția a deteriorat mediul și că navele mai mari nu vor putea ajunge în porturile sale de pe Marea Azov.
În noiembrie 2018, zona din apropierea podului a devenit locul unui incident care a crescut tensiunile bilaterale. Marina rusă a susținut că trei nave ucrainene au intrat în apele teritoriale rusești. Forțele ruse au confiscat navele și le-au arestat echipajele.
În acest timp, trecerea prin Strâmtoarea Kerci a fost blocată de o navă de marfă mare, plasată sub pod pentru a împiedica trecerea altor ambarcațiuni. Ca răspuns, Ucraina a declarat legea marțială în unele regiuni ale țării pentru 30 de zile.
Navele aveau să fie returnate Ucrainei abia un an mai târziu, în noiembrie 2019, în timp ce marinarii au fost eliberați în septembrie într-un schimb de prizonieri.
Preluat de la: Publika.md