Odată cu sosirea zilei X, producătorii români au anunțat noile tarife la energia electrică. Convertite în lei moldovenești la cursul de schimb actual, acestea sunt de la 3,66 la 5,46 lei/kWh. E cam cu aproximativ 74% mai mult ca actualul tarif mediu în vigoare. Așadar, majoritatea gospodăriilor din România așteaptă o creștere semnificativă a cheltuielilor. Liberalizarea pieței de energie electrică în România va afecta și Republica Moldova, deoarece principalele noastre livrări de energie electrică în prezent vin de peste Prut.

Conform companiei de stat Energocom (aceasta este cea mai recentă informație la temă pe site-ul operatorului), în luna mai au fost achiziționate aproximativ 318 mii MWh de energie electrică, majoritatea (72,71%) fiind importată din România, iar 27,29% provenind de la producători locali (Termoelectrica, CET-Nord și surse regenerabile). Prețul mediu ponderat de achiziție a fost de 106,6 euro pe MWh (cel mai mic preț de achiziție din acest an), dar exclude costurile de transport, logistică sau livrare, precum și costurile de rezervare a capacității. Nu demult, cca 30% din importurile de energie electrică din România erau achiziționate la un tarif preferențial de 400 de lei românești pe MWh (aproximativ 80 de euro). Acum, toată energia electrică importată din România va fi achiziționată la prețuri de piață.

Guvernul are un plan… cum să cumpere energie electrică mai scumpă

Expertul economic Dumitru Barbalat în comentariul privind situația de pe piața regională de energie electrică după 1 iulie, a atras atenția asupra cuvintelor noului ministru al Energiei, Bogdan Ivan. Acesta a declarat că acum, după liberalizarea completă a pieței, exporturile de energie electrică se vor face „doar în limita volumelor excedentare rămase după acoperirea propriilor nevoi”. Energia electrică va fi furnizată vecinilor noștri – Moldova și Ucraina – exclusiv în condiții comerciale, la prețurile actuale ale pieței, fără preferințe speciale, fără tarife preferențiale și fără sprijin de stat. Pe pagina sa de Facebook, Dumitru Barbalat a explicat ce înseamnă expresiile „doar în limita volumelor excedentare rămase după acoperirea propriilor nevoi”. În ultimii ani, a menționat el, România a produs 55-58 miliarde kWh de energie electrică, a exportat 10-12 miliarde, a importat 10 miliarde și a consumat 49-50 miliarde kWh

„Faptul că România exportă și importă volume aproape egale de energie electrică înseamnă că țara are întreruperi constante în generare, ceea ce provoacă fluxuri constante de energie electrică între țările vecine în volume egale, iar asta indică faptul că nu există un surplus de energie pentru export. Pentru comparație: pierderile totale de la generare la consumul final se ridică la 6-6,5 miliarde kWh sau 11,4% din volumul generat. Aceasta reprezintă 150% din consumul total de energie electrică al Republicii Moldova. De ce autoritățile moldovenești, inclusiv ministerul de resort și guvernul, tac în acest impas? După toate cele spuse, chiar și ultimul prost înțelege, că România nu ne va mai putea furniza energie electrică în volumele de care avem noi nevoie. Iar consumatorii săraci din Republica Moldova nu vor putea depăși prețurile de piață, la care aceasta va fi furnizată”, notează expertul.

În principiu, guvernul și ministerul de resort nu tac. Dar ar fi mai bine dacă ar tăcea și și-ar face treaba bine, reieșind din interesele economice ale țării, nu ale statului vecin, și nu ar continua să se joace de-a geopolitica și să împingă economia moldovenească, aflată în suferință, într-o capcană tarifară și de credit și mai mare.

La finele lunii iunie, Ministerul Energiei a prezentat spre dezbatere publică Planul de Măsuri pentru Pregătirea Sezonului de Încălzire 2025-2026. Documentul conține 48 de puncte privind asigurarea țării cu energie electrică și gaze, precum și privind îmbunătățirea eficienței energetice și a securității energetice. În timp ce experții economici anunță literalmente că Chișinăul „cel puțin pentru o vreme, cel puțin pînă la primăvară, ar trebui să-și slăbească încăpățînarea absolut nefondată și să reia generarea și furnizarea de energie electrică ieftină de la MGRES. Pornind de la Planul Guvernului de pregătire pentru iarnă și recentele acțiuni ale autorităților, PAS a decis să se bazeze pe supravegherea românească, resurse energetice scumpe și mai multe împrumuturi de la partenerii europeni.

Pe 30 iunie, a devenit cunoscut faptul că ANRE a desemnat principalul operator al pieței energetice din Republica Moldova „Operatorul Pieței de Energie M” S.R.L. (OPEM), o filială a bursei de energie din România OPCOM. De mult timp vorbim despre crearea unei burse interne de energie electrică – aceasta ar putea atrage noi participanți pe piață, ar facilita integrarea surselor regenerabile de energie (cum ar fi centralele solare și eoliene) prin crearea condițiilor pentru participarea acestora la tranzacționare, ar crește transparența pieței etc. Iar acum, Chișinăul oficial a decis că românii, cu experiența deja acumulată, ar face-o mai bine ca propria noastră bursă.

Astăzi, operatorul pieței din România este bursa de energie OPCOM, unde prețurile spot la energia electrică pentru cumpărători sunt stabilite zilnic în funcție de situația actuală a pieței. Acum același lucru se va face și în Republica Moldova cu ajutorul filialei OPCOM. Totuși, pe baza liberalizării complete a pieței de energie electrică din România de la 1 iulie (deja în primele zile aceasta a dus la o creștere de 10% a prețurilor pe piața angro) și a declarației ministrului Energiei din România că țara sa va vinde doar volume excedentare vecinilor săi, un contract pe termen lung la preț fix cu MGRES ar fi mult mai preferabil pentru Moldova, în prag de iarnă. Mai mult, altă dată noi achiziționam energie electrică de la aceasta de două ori mai ieftin ca la bursa OPCOM. În plus, crearea propriei burse înseamnă costuri suplimentare, deoarece apare un nou jucător intermediar. Și ele cu siguranță vor fi luate în considerare de ANRE în tarife.

Lansarea MGRES în aceleași condiții ca și înainte și încheierea unui contract direct cu acesta în toamnă ar rezolva o serie de probleme: ar evita o criză energetică și socială în Transnistria, ca cea de iarna trecută; ar oferi consumatorilor casnici și industriali de pe malul drept energie electrică mai ieftină, scutind statul de povara alocării fondurilor de milioane pentru compensarea tarifelor la energia electrică pe timpul iernii; ar permite industriei de pe ambele maluri ale Nistrului să funcționeze normal. Dar ce vedem în Planul de acțiuni pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2025-2026?

Documentul menționează, că în sezonul de încălzire, Moldova necesită importuri de energie electrică în valoare de 400-450 MW în orele de vîrf. Iar în aprilie nevoia de importuri crește la 600 MW în orele de vîrf din cauza reducerii capacității de generare a centralelor termice locale – după sezonul de încălzire, „alimentarea” acestora pentru a obține energie electrică nu are sens. Este adevărat, în ultimii ani, guvernul a pariat mult pe energia verde, drept urmare capacitatea totală a centralelor regenerabile instalate în țară a ajuns la 665 MW, dar Planul de Acțiuni recunoaște că marea majoritate a acestora (în special solare și eoliene) funcționează intermitent.

Guvernul a menționat, de asemenea, că avem probleme cu achiziționarea energiei electrice, în special în timpul sezonului rece: din cauza războiului, Ucraina vecină a pierdut o parte semnificativă din capacitatea sa de generare, dintr-o țară exportatoare devenind una importatoare de energie electrică, iar acum Republica Moldova trebuie să concureze cu ea pentru importuri. Iar importurile din România (prin bursa OPCOM sau contracte directe cu producătorii) „nu garantează prețuri accesibile, deoarece România este și importatoare de energie electrică în timpul sezonului rece”. În plus, „din cauza capacității insuficiente a interconexiunilor cu sistemul energetic românesc, există și riscuri tehnice, și comerciale”. Ce concluzie rezultă din toate acestea? Că nu te poți baza pe logică și fezabilitate economică.

„Astfel, singura sursă fiabilă, capabilă să acopere integral necesarul de energie electrică al Republicii Moldova, este energia importată prin conexiunea transfrontalieră România-Republica Moldova”, se arată în Planul de acțiuni pentru pregătirea sezonului de încălzire 2025-2026.

Pentru sezonul rece, Moldova și Ucraina au o cotă comună pentru importul de energie electrică din Uniunea Europeană de 2.100 MW, din care 315 MW sunt pentru Moldova și restul pentru Ucraina (în sezonul trecut de încălzire, Moldovei i s-a permis să-și mărească temporar cota transfrontalieră la 600 MW). Această cotă se referă la linia de transport al energiei electrice de 400 kV, care trece prin Isaccea din România și regiunea Odesa din Ucraina, ajunge la Vulcănești și de acolo merge în Transnistria, la MGRES. Adică, fără utilizarea acesteia, malul drept al Nistrului nu poate primi energie electrică de la Uniunea Europeană pentru a-și acoperi integral nevoile. Prin urmare, sarcina nr. 1 din secțiunea „Energie electrică” a Planului de acțiuni pentru pregătirea către sezonul de încălzire 2025-2026 indică finalizarea construcției și punerii în funcțiune a liniei de transport a energiei electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău, care ocolește MGRES. Și pe termen lung (a. 2030) Chișinăul își propune oficial să aibă cel puțin trei linii de transport a energiei electrice de legătură cu România – plus la linia Vulcănești-Chișinău, și Bălți-Suceava și Strășeni-Iași.

De asemenea, în lista sarcinilor privind pregătirea pentru iarnă din secțiunea „Energie electrică” sunt planificate „implementarea măsurilor disponibile pentru creșterea capacității comerciale de transport a energiei electrice la granița România-Republica Moldova prin introducerea calculului coordonat al capacității”; efectuarea măsurilor organizatorice și tehnice în cazul în care este necesar să se utilizeze liniile de transport existente de 110 kV pentru asigurarea alimentării cu energie electrică a Republicii Moldova din sistemul energetic românesc; asigurarea posibilității de achiziționare a energiei electrice pe piețele internaționale în caz de urgență, inclusiv prin acorduri privind achizițiile urgente de energie electrică pentru asigurarea securității energetice, în special în timpul sarcinilor de vîrf iarna… și nimic despre achiziționarea stabilă garantată de energie electrică ieftină de la MGRES.

„Într-o perioadă scurtă de timp, autoritățile moldovene ne-au legat aproape definitiv de piața energetică din România. Ei bine, ce era rău în a cumpăra energie electrică stabilă la un preț mai mic de 1 leu per kilowatt de la MGRES, din Transnistria? Nu există argumente raționale pentru a cumpăra energie electrică scumpă românească (sau importată din alte țări) și a distruge economia, a sărăci populația, a crea tensiuni în societate și a distruge țara. Dar nebunia, alimentată de obsesia politică și dependența financiară de Occident, a devenit o trăsătură distinctivă a actualului guvern moldovean. Și această nebunie este plătită din buzunarele noastre”, a comentat jurnalistul și comentatorul Serghei Tcaci situația de pe piața energetică din Republica Moldova.

Guvernul are un plan… cum să mai contracteze un credit

În Planul său de acțiune pentru pregătirea sezonului de încălzire 2025-2026, Ministerul Energiei declară fudul, că la 4 februarie, 2025 Chișinăul și Bruxellesul au convenit asupra unei Strategii Cuprinzătoare pentru Independența Energetică și Sustenabilitatea Republicii Moldova, pe 2 ani. Aceasta urmărește două obiective: scoaterea țării noastre „din incertitudinea aprovizionării cu gaze naturale din Rusia” și integrarea deplină a acesteia în piața energetică a UE. În cadrul acestei strategii, sub rezerva îndeplinirii unui număr de condiții (apropierea de standardele energetice ale UE, consolidarea infrastructurii, atingerea eficienței și progresului în domeniul energiei verzi etc.), în 2025 Moldova ar putea primi 250 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, dintre care 100 de milioane au fost deja alocate la la mijlocul lunii aprilie.

Aceste 250 de milioane de euro au fost / vor fi cheltuite pentru compensarea creșterii prețurilor la energia electrică la primii 110 kWh pentru consumatorii casnici, o parte din aceste fonduri au fost adăugate la bugetul de compensare pentru companiile din sectorul alimentar și vor acoperi integral creșterea facturilor la energia electrică pentru instituțiile sociale – școli, grădinițe, spitale, centre sociale. În plus, 50 de milioane de euro din această sumă vor fi direcționate către proiecte de eficiență energetică și se preconizează, de asemenea, crearea unui fond suplimentar pentru a oferi plăți unice grupurilor vulnerabile ale populației.

În toate sursele, aceste 250 de milioane de euro au fost indicate ca „sprijin general acordat Republicii Moldova” din partea Uniunii Europene „pentru consolidarea independenței energetice și a sustenabilității Republicii Moldova”, fără a se specifica care dintre aceste fonduri vor fi ajutor gratuit și care vor fi împrumut. De exemplu, în a.2023, în contextul crizei energetice, UE a oferit Moldovei un pachet de ajutor de 200 de milioane de euro, 100 de milioane dintre acestea au fost o componentă de grant, iar 100 de milioane au fost un împrumut.

Plus la cele 250 de milioane de euro planificate în 2025 pentru Republica Moldova de pe malul drept, se preconizează alocarea a 60 de milioane de euro sub formă de ajutor pentru populația din regiunea transnistreană. De asemenea, cu anumite condiții. În ultimul sezon de încălzire, în ciuda crizei energetice severe, Tiraspolul oficial a refuzat politicos acest sprijin. Însă, așa cum se menționează în Planul de măsuri pentru pregătirea sezonului de încălzire 2025-2026, „în cazul sistării furnizării de gaze naturale către regiunea transnistreană, este prevăzut accesul la sprijin financiar din partea UE în valoare de 60 de milioane de euro pentru populația din regiunea transnistreană a Republicii Moldova”.

O altă măsură „de credit” preconizată în document este „asigurarea disponibilității împrumutului extern între Energocom S.A. și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, destinat implementării proiectului «Consolidarea Securității Energetice a Republicii Moldova». Vorbim despre un împrumut de 400 de milioane de euro, pe care Energocom îl ia de la BERD în baza garanțiilor de stat pentru achiziționarea de gaze și energie electrică. Aceste 400 de milioane vor fi acordate pe o perioadă de cinci ani și vor fi garantate integral de stat, inclusiv rambursarea datoriei de bază și toate plățile aferente. Guvernul prezintă primirea acestui împrumut ca pe o mare realizare. Cum a declarat Dorin Jungietu, ministrul Energiei, Moldovagaz nu avea astfel de resurse, da Energocom are oportunitatea și încrederea partenerilor internaționali de a accesa finanțare internațională pentru furnizarea de gaze.”

În opinia mai multor comentatori, acest împrumut de 400 de milioane de euro garanat de stat, este destinat finanțării redresării energetice a Chișinăului: autoritățile moldovene au decis să rupă complet legăturile cu Gazprom, să refuze serviciile Moldovagaz și să declare Energocom principalul furnizor de gaze al Republicii Moldova. Pentru a consolida această poziție, contractează un împrumut de mai multe milioane de euro de la BERD, cu garanția statului. În același timp, prețurile de achiziție a gazelor nu vor mai fi dezvăluite, deoarece acesta este un „secret comercial”.

Expertul economic Veaceslav Ioniță a comentat o astfel de „confidențialitate” în emisia directă a unui post TV, și a declarat că schemele de corupție au fost întotdeauna puse în aplicare în sectorul energetic, dar acum au atins un nou nivel. „Șobolanilor nu le place lumina puternică”, a spus el, subliniind că în condiții de transparență este problematic să se pună în aplicare scheme de corupție. Politicienilor din opoziție termenii actualului acord de împrumut cu BERD le-au amintit istoria cu „furtul miliardului” și prăbușirea a trei bănci comerciale în 2014 – atunci tot au fost acordate garanții de stat. Iar fostul prim-ministru Vladimir Filat a calculat, că împrumutul de 400 de milioane de euro pe care Energocom îl va lua de la BERD, are costuri indirecte mari – peste 72 de milioane de euro. Guvernul a recunoscut că vor exista costuri, dar nu de 72 de milioane, cum spune Filat, ci mai puține.

Planul guvernului de pregătire pentru sezonul de încălzire 2025-2026 prevede, de asemenea, „achiziționarea gazelor din mai multe surse și asigurarea transportării acestuia pe diverse rute de aprovizionare”. Și introduce praguri de consum pentru distribuirea gazelor către diferite categorii de consumatori nerezidențiali – în funcție de volumul consumului, aceștia vor fi împărțiți în consumatori nerezidențiali mari, medii și mici. ANRE este instruită să stabilească mărimea acestor praguri. Consumatorii mari și medii vor cumpăra gaze naturale la prețuri de piață, iar consumatorii casnici, consumatorii nerezidențiali mici și instituțiile sociale vor fi aprovizionați cu gaze, ca parte a obligațiilor lor de furnizare a utilităților la prețuri reglementate. Pînă la 1 octombrie, ANRE trebuie să aprobe un calendar de restricții treptate privind accesul consumatorilor nerezidențiali mari și medii la serviciul de furnizare a gazelor naturale, ca parte a obligațiilor lor de furnizare a utilităților la prețuri reglementate. Iar pînă la 1 septembrie, operatorii de sistem sunt instruiți să publice pe site-urile lor web o listă a marilor consumatori nerezidențiali de gaze naturale, în același timp să mențină confidențialitatea datelor relevante.

Compania de stat Energocom, care, prin decizia ANRE, de la 1 august va deveni principalul furnizor de gaze al Republicii Moldova timp de trei ani, a fost instruită să formeze în lunile august – octombrie o rezervă de asigurare de gaze naturale în valoare de 15% din consumul mediu anual. Anul trecut, prin decizia guvernului, volumul de gaze naturale stocate ca rezervă de asigurare a fost redus de la 102,4 milioane de metri cubi la 50 de milioane de metri cubi. În plus, pentru prima dată, este prevăzută crearea unei rezerve de asigurare de 15% din consum pentru regiunea transnistreană. Planul de acțiuni pentru pregătirea sezonului de încălzire prevede că Legea privind gazele naturale a fost completată cu un articol conform căruia „ANRE desemnează o entitate care va furniza gaze naturale regiunii transnistrene și trebuie să creeze și să mențină treptat rezerve de gaze naturale pentru a asigura acoperirea a cel puțin 15% din volumul mediu anual de consum de gaze naturale de către consumatorii casnici din regiune, precum și de către întreprinderile și instituțiile care furnizează servicii sociale de bază.”

Și cum e cu tarifele?

Planul de măsuri pentru pregătirea sezonului de încălzire 2025-2026 a fost supus dezbaterii publice și trebuie acum finalizat, reieșind din propunerile formulate și prezentate guvernului spre aprobare. Experții l-au criticat pentru populism și deteriorarea în continuare a situației întreprinderilor industriale din țară. După cum a scris un comentator, „chipurile, le pasă de populație, iar ceilalți (care asigură această populație cu locuri de muncă) să supraviețuiască cum pot”.

Potrivit experților, energia verde mult mediatizată, pe care autoritățile mizează (inclusiv pentru a primi finanțare de la UE) nu poate servi drept factor în aprovizionarea stabilă cu energie, ea fiind doar o modalitate de a obține energie mai ieftină, în funcție de vreme și de perioada anului. În plus, energia verde are cea mai mică eficiență. Prin urmare, cea mai importantă problemă în lunile următoare, în opinia lor, ar trebui să fie revenirea la achiziționarea de energie electrică de la Centrala Electrică a Republicii Moldova – aceasta va face posibilă primirea de energie electrică ieftină și va asigura funcționarea normală a industriei de pe ambele maluri ale Nistrului. Autoritățile au însă o altă opinie în această privință – au schimbat mult criticata dependența energetică de Rusia cu o dependență energetică aproape completă de România.

În timp ce guvernul discută măsurile pe care intenționează să le ia pentru a se pregăti de iarnă, problema tarifelor la energie electrică se află pe ordinea de zi luni în șir. Furnizorii de energie electrică obțin profituri de șase luni: în toate cele șase luni, prețurile de achiziție au fost semnificativ mai mici de 145 euro/MWh, preț pe care ANRE l-a stabilit în tariful actual. Astfel, în ianuarie, Energocom a achiziționat energie electrică la aproximativ 129,7 euro/MWh, în februarie (cu o subvenție UE) – la 112,78 euro, în martie – la 119,85 euro, în aprilie – 109,18 euro, în mai – 106,6 euro, în iunie – 110 euro/MWh.

Fostul deputat Alexandru Slusari, acum membru al Consiliului de Administrare Energocom,, afirma încă în aprilie că tarifele la energie electrică trebuie reduse, iar „cearta” lui cu ANRE durează tot de atunci. Fostul prim-ministru Vladimir Filat consideră, de asemenea, că tariful real ar trebui să fie astăzi de 3,15 – 3,25 lei per kWh. Conform calculelor sale, consumatorii moldoveni au plătit în plus 33,5 milioane de euro în doar patru luni ale acestui an.

Recent, Alexandru Slusari a declarat că ANRE este „gata de mult timp” să reducă tariful, dar așteaptă undă verde din partea autorităților, și a numit situația „o șmecherie electorală”. „Se încearcă legarea reducerea tarifului de alegeri. Aceasta este o șmecherie electorală, iar cea mai eficientă modalitate de a reduce tarifele va fi cu o lună sau două înainte de alegeri. Din punctul de vedere al tehnologiilor electorale, probabil că cel mai bine ar fi să se facă acest lucru la finele lunii iulie”, a spus el într-un interviu acordat unui post TV. Și Octavian Calmîc, fost ministru al Economiei și fost director al ANRE, a declarat într-un interviu pentru noi.md, că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va revizui, cel mai probabil, tarifele la energie electrică la mijlocul sau la finele lunii iulie, și va lega această procedură de revizuirea rapoartelor financiare ale companiilor furnizoare pentru șase luni din a.2025. „Cel mai probabil, se va lua decizia de a reduce tarifele cu 15-20%, iar acestea vor intra în vigoare la 1 august, adică chiar înainte de alegeri”, spune Octavian Calmîc.

Și acum, se pare, a venit și unda verde din partea autorităților: pe 7 iulie, s-a aflat că Premier Energy (care deservește centrul și sudul țării) și FEE Nord (un furnizor din regiunile nordice) au propus reducerea tarifelor la energie electrică cu 4%, respectiv 10%. Dar nu de bunăvoie, ci ca răspuns la apelul ANRE. După cum a declarat pentru portalul Newsmaker Alexandru Slusari, membru al Consiliului de Administrare Energocom, autoritatea de reglementare a decis revizuirea tarifelor. Cu toate acestea, la prima sa solicitare Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică nu a primit un răspuns din partea operatorilor, așa că a mai scris una, în care a avertizat că va revizui singură tarifele, după care furnizorii au fost nevoiți să transmită agenției opțiunile lor de reducere a tarifelor.

Întrebat cum va corespunde reducerea preelectorală a tarifelor la energia electrică cu liberalizarea pieței energetice din România, care a avut loc la începutul lunii iulie și a dus deja la o creștere semnificativă a prețurilor de achiziție, fostul ministru al Economiei Octavian Calmîc a răspuns, că în primele șase luni ale acestui an, datorită diferenței semnificative dintre prețul real de achiziție și prețul de achiziție inclus în tarif, furnizorii de energie electrică din Republica Moldova au acumulat o marjă de siguranță suficientă. Prin urmare, în perioada premergătoare și următoare alegerilor parlamentare, aceștia pot supraviețui destul de confortabil creșterii prețurilor pe piața energetică din România. Potrivit lui Octavian Calmîc, revizuirea post-electorală a tarifelor la energie electrică nu va avea loc înainte de noiembrie-decembrie a acestui an.

Xenia Florea

Preluat de la: Noi.md