Potrivit acestuia, votul nu a fost determinat în primul rând de problemele interne, sociale sau economice, ci de așa-numitele „suprateme”, în special de teama legată de război și riscurile de securitate.

„Nu este vorba de o contradicție, ci de un lucru care trebuie disecat și înțeles mai bine. Acesta este un sondaj post-electoral, foarte apropiat de momentul alegerilor, iar răspunsurile reflectă starea psihologică a societății imediat după scrutin”, a declarat Petruți în cadrul emisiunii Contrasens.

Datele barometrului sociopolitic IMAS arată că, în întrebările deschise, fără variante de răspuns oferite, tema războiului apare în 54% dintre răspunsurile spontane atunci când oamenii sunt întrebați de ce se tem cel mai mult. Mai mult, peste 80% dintre respondenți au indicat că, atunci când au ales partidul pentru care au votat, s-au gândit în primul rând la război și la pericolele asociate acestuia.

„Atunci când și-au ales partidul, peste 80% au spus clar că s-au gândit la război și la riscurile care vin din această zonă. Asta explică de ce evaluările socio-economice negative nu se traduc automat în schimbări politice majore”, a subliniat directorul IMAS.

În acest context, Doru Petruți atrage atenția că opoziția nu a reușit să mute dezbaterea electorală pe teme de politică internă și să construiască motivații alternative de vot. „Atâta timp cât motivațiile de vot rămân în sfera pericolului, a războiului și a fricii, tabloul politic nu poate să înregistreze mari schimbări”, a punctat el.

Potrivit analistului, această situație explică și nivelul ridicat de confuzie și polarizare din societate, dar și faptul că nemulțumirea față de condițiile de trai nu s-a transformat într-o sancțiune electorală clară. „Oamenii nu au votat pe agenda problemelor interne, ci pe suprateme – UE, război, securitate. Iar aceste teme continuă să domine percepțiile publice chiar și la câteva luni după alegeri”, a conchis Doru Petruți.

Preluat de la: Noi.md