După modelul controversat din România, guvernarea PAS de la Chișinău pregătește un mecanism de control sporit asupra internetului, sub pretextul combaterii dezinformării și protejării securității naționale. La București, în 2024, a fost adoptată o lege care a extins atribuțiile ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații), permițând blocarea site-urilor considerate „o amenințare la adresa securității naționale”, fără o decizie judecătorească și fără criterii clare pentru definirea acestor amenințări. Mai recent, Guvernul României a pregătit și o ordonanță de urgență prin care ANCOM, alături de alte instituții, inclusiv serviciile secrete, va putea dispune interzicerea accesului la postări și conținuturi online, pe motiv că acestea ar conține informații ilegale, false, incitări la ură sau ar face parte din campanii electorale interzise. Măsurile au fost criticate de organizații media și de societatea civilă, care acuză că se deschide calea către o formă periculoasă de cenzură și control politic asupra spațiului digital.
Acum, un proiect de amendament la Codul contravențional din Republica Moldova, propus de un grup de deputați PAS, ridică aceleași semne de întrebare. Inițiativa legislativă, care urmează să fie dezbătută în Parlament, ar extinde considerabil atribuțiile Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și ar introduce sancțiuni severe pentru ceea ce autorii numesc „dezinformare online”.
Amendamentul prevede completarea Codului contravențional cu un nou articol, 70/4, ce instituie sancțiuni pentru distribuirea de informații considerate false și care ar avea, potrivit inițiatorilor, scopul de a induce în eroare opinia publică sau de a submina procesele democratice, sănătatea publică ori securitatea națională. Proiectul este semnat de deputatul PAS Igor Chiriac, alături de alți membri ai conducerii partidului și ai Comisiei Juridice.
Sancțiunile propuse sunt următoarele:
• Persoanele fizice riscă amenzi între 50 și 100 de unități convenționale (2.500 – 5.000 MDL);
• Persoanele cu funcții de răspundere, între 100 și 150 de unități convenționale (5.000 – 7.500 MDL);
• Persoanele juridice, între 100 și 200 de unități convenționale (5.000 – 10.000 MDL).
În plus, modificările vizează și Legea nr. 179/2023 privind activitatea contrainformativă. Dacă amendamentele vor fi adoptate, SIS va putea:
• identifica abonații sau utilizatorii rețelelor de comunicații electronice și ai serviciilor informaționale;
• supraveghea vizual și documenta persoanele prin metode și mijloace tehnice, fără a fi clar în ce condiții sau cu ce garanții de protecție a drepturilor acestora.
Potrivit Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), aceste prevederi ar putea deschide calea unor abuzuri și ar duce la limitarea nejustificată a dreptului la liberă exprimare. CJI atrage atenția asupra faptului că lipsa clarității și predictibilității acestor norme va crea un climat de incertitudine și teamă în rândul jurnaliștilor și al societății civile. Reprezentanții centrului avertizează că aceste măsuri seamănă cu cele criticate de Comisia de la Veneția în cazul Turciei, concluzia fiind că astfel de ingerințe în libertatea de exprimare „nu sunt necesare într-o societate democratică” și pot avea un „efect de descurajare”, mai ales în perioadele electorale.
Vitalie Eșanu, fondatorul platformei Privesc.eu, a criticat dur inițiativa PAS. El avertizează că un astfel de instrument, creat de actuala putere, ar putea fi folosit abuziv de alte guvernări viitoare. „Așa moare democrația: atunci când ai puterea și îți este frică să nu o pierzi. Problema este că nu o vei avea pe viață și alții vor prelua acest mecanism construit ‘fără cap’ chiar de voi”, a spus Eșanu.
La rândul său, jurnalista Cornelia Cozonac subliniază că reglementări similare există deja în legislația contravențională a Federației Ruse, unde ele sunt folosite pentru a reprima vocile critice și a controla informația publică. Cozonac, alături de alți reprezentanți ai presei și ai organizațiilor neguvernamentale, amintește că în 2022 guvernarea PAS a încercat să adopte o „Lege anti-dezinformare”, dar aceasta a fost abandonată după critici dure din partea societății civile și a partenerilor internaționali.
În opinia criticilor, proiectul actual nu face decât să reia acele idei contestate, punând în pericol libertatea de exprimare și aliniindu-se unor practici care contravin standardelor democratice internaționale.
Preluat de la: Timpul.md