Liderii grupurilor politice din Parlamentul European au întocmit un proiect comun referitor la acțiunea coordonată a Uniunii Europene de combatere a pandemiei Covid-19 și consecințele acesteia. Rezoluția prevede printre altele ca granițele să rămână deschise pentru liberul schimb, muncitorii să fie protejați financiar și democrațiile să fie apărate. Proiectul va fi votat joi în plenul PE.

„Răspunsul UE la pandemia de COVID-19 a determinat, până în prezent, o lipsă de coordonare între statele membre în ceea ce privește măsurile de sănătate publică, inclusiv restricția privind circulația persoanelor în interiorul frontierelor și peste hotare și suspendarea altor drepturi și legi”, spun inițiatorii proiectului, adăugând că „sistemele de sănătate în cazul pandemiei se confruntă cu mari presiuni pentru a asigura o îngrijire adecvată pentru toți pacienții”, potrivit digi24.ro.

Proiectul face trimiteri și la suspendarea unor drepturi și libertăți din unele țări: „Măsurile luate de guverne ar trebui să respecte întotdeauna drepturile fundamentale ale fiecărui stat, iar aceste măsuri ar trebui să fie necesare, proporționale și temporare”.

Este amintit totodată și faptul că „până în prezent, Consiliul European nu a reușit să ajungă la un consens cu privire la măsurile economice necesare pentru a face față crizei”, deși „Uniunea Europeană și statele sale membre dispun de resurse comune pentru a combate pandemia și consecințele acesteia, dar numai atunci când cooperează într-un spirit de unitate”.

În plus, este solicitată „consolidarea substanțială a competențelor, bugetului și personalului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și ale Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), astfel încât să poată coordona reacțiile medicale în perioadele de criză” și propune transformarea grupului de experți COVID-19 într-o echipă de experți independenți permanenți care lucrează cu ECDC la elaborarea de standarde, elaborarea de recomandări și elaborarea de protocoale care să fie utilizate de Comisie și de statele membre în caz de criză.

Ar urma să fie creat un mecanism european de răspuns în domeniul sănătății „pentru a pregăti și a răspunde mai bine într-o manieră comună și coordonată la orice tip de criză sanitară sau sanitară care apare la nivelul UE care protejează sănătatea cetățenilor noștri”. Acest mecanism ar urma să funcționeze atât ca platformă de informare, cât și ca o echipă de răspuns la situații de urgență capabilă să furnizeze provizii, echipamente medicale și personal medical către regiunile care se confruntă cu o creștere bruscă a numărului de infecții.

Strategia eficientă de ieșire din criză: testare la scară largă

Este subliniată și nevoie de a spori bugetele pentru cercetare, dar și schimbul de informații între țări, iar pentru a se evita o revenire a virusului, țările membre UE sunt îndemnate „să elaboreze în comun criterii pentru ridicarea carantinei și a altor măsuri de urgență, pe baza conservării vieții umane”, Comisia Europeană fiind invitată „să lanseze o strategie de ieșire eficientă, care să includă testarea la scară largă, precum și echipamente individuale de protecție pentru un număr cât mai mare de cetățeni”, iar statele membre să dezvolte o testare mai sistematică a infecțiilor și a expunerii la virus și să împărtășească standardele privind cele mai bune practici.

Soluțiile pentru depășirea problemelor economice și sociale

Setul de măsuri prevede și un pachet de redresare și de reconstrucție masiv pentru a sprijini economia europeană după criză, dincolo de ceea ce face deja Mecanismul european de stabilitate, Banca Europeană de Investiții și Banca Centrală Europeană, care face parte din noul cadru financiar multianual.

„Investițiile necesare ar fi finanțate printr-un CFM consolidat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE, precum și prin obligațiuni de recuperare garantate de bugetul UE; acest pachet nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare”, se mai arată în proiect.

Totodată, acest pachet de măsuri de redresare și de reconstrucție „ar trebui să aibă ca punct central „Green Deal” și transformarea digitală pentru a demara economia, a-și îmbunătăți reziliența și a crea locuri de muncă, asistând, în același timp, la tranziția ecologică, la dezvoltarea economică și socială durabilă, inclusiv la autonomia strategică a continentului nostru și la punerea în aplicare a unei strategii industriale care protejează sectoarele industriale de bază din Europa, precum și la necesitatea de a ne alinia răspunsurile la obiectivul neutralității climatice”.

Parlamentul European urmărește și sprijinirea Comisiei Europene în scopul elaborării unei noi strategii industriale pentru UE pentru o industrie mai competitivă și rezilientă în fața șocurilor globale, sprijinirea reintegrării lanțurilor de aprovizionare în interiorul UE și creșterea producției europene de produse cheie, cum ar fi medicamentele, ingredientele farmaceutice, dispozitivele medicale, echipamentele și materialele.

În acest sens, este nevoie de un buget majorat, o mai mare flexibilitate și simplificare în utilizarea fondurilor pentru răsunsul la situații de criză.

De asemenea, în cazul în care țările membre nu ajung la un acord, se dorește prelungirea duratei programelor de finanțare în curs după data de 31 decembrie 2020.

O altă măsură economică prevede „utilizarea tuturor mijloacelor disponibile și a sumelor neutilizate din bugetul actual al UE, inclusiv a marjelor excedentare și necheltuite și a Fondului de ajustare la globalizare, pentru a oferi rapid asistență financiară regiunilor și întreprinderilor celor mai afectate și a permite cea mai mare flexibilitate posibilă în ceea ce privește utilizarea fondurilor, respectând totodată principiul bunei gestiuni financiare și asigurând faptul că fondurile ajung la cei care au cea mai mare nevoie de sprijin; salutăm, în acest sens, propunerea recentă a Comisiei de a crea un instrument de sprijin de urgență”.

În acest sens, statele membre din zona euro sunt chemate să activeze mecanismul european de stabilitate în valoare de 410 miliarde de euro, cu o linie de credit specifică.

„Mecanismul european de stabilitate ar trebui să extindă imediat liniile de credit de precauție la țările care doresc să aibă acces la acest mecanism pentru a răspunde nevoilor de finanțare pe termen scurt pentru a aborda consecințele imediate ale COVID-19, precum și scadențele pe termen lung, condițiile concurențiale și condițiile de rambursare legate de redresarea economiilor statelor membre”, mai spune proiectul.

Măsurile luate pentru întreprinderile mici și mijlocii

O altă măsură prevede crearea unei noi linii de credit acordate de BEI pentru a garanta lichiditățile întreprinderilor mici și mijlocii.

De asemenea, sectorul bancar să aibă „un rol proactiv”, iar în acest sens „să permită societăților și cetățenilor care suferă financiar ca urmare a reducerii temporare a emisiilor de COVID-19 sau să pună capăt rambursării datoriilor sau a ipotecilor, oferind o flexibilitate maximă în tratarea creditelor neperformante, suspendând temporar plățile de dividende și reducând adesea ratele dobânzilor excesiv de mari pentru descoperitul de cont curent;autoritățile de supraveghere trebuie să demonstreze un grad ridicat de flexibilitate în acest scop”.

Se mai dorește ajutarea IMM-urilor prin reducerea birocrației, a costurilor de acces la finanțare și prin încurajarea investițiilor în lanțurile valorice strategice.

„Statele membre trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că lucrătorii din Europa, inclusiv lucrătorii care desfășoară o activitate independentă, sunt protejați de pierderile de venituri și că întreprinderile cele mai afectate, în special IMM-urile, și sectoarele respective au sprijinul necesar și lichiditățile financiare. Statele membre să coordoneze mai bine legislația socială și fiscală pentru a evita trecerea la sistemele fiscale și de securitate socială pentru lucrătorii transfrontalieri ca urmare a măsurilor de urgență”, se menționeză în proiect.

Totodată, este „extrem de important” să se mențină deschiderea frontierelor interne ale UE pentru bunuri.

„Piața unică este sursa prosperității și bunăstării noastre colective și că este un element-cheie al răspunsului imediat și continuu pentru a face față epidemiei de COVICO-19. Sprijină cu fermitate Comisia în apelul său adresat statelor membre de a permite lucrătorilor frontalieri să continue trecerea frontierelor, în special în sectoarele pentru care se consideră că libera circulație continuă în UE este esențială și îndeamnă la instituirea unor treceri la frontiere de tipul „lane verzi” pentru transportul terestru (rutier și feroviar), maritim, pe căi navigabile interioare și aerian”, mai spun inițiatorii.

În ceea ce privește sectorul turismului, aceștia consideră că „ar trebui elaborat un mecanism de prevenire și gestionare la nivelul Uniunii pentru a ne proteja lucrătorii, pentru a ne ajuta societățile și pentru a asigura siguranța călătorilor”.

Măsuri în domeniul sanitar: reducerea dependenței de țările terțe

Proiectul mai prevede că „UE trebuie să profite de ocazie și să propună o acțiune privind autonomia în materie de sănătate în domenii strategice precum ingredientele farmaceutice active (API) esențiale pentru fabricarea medicamentelor și, astfel, să își reducă dependența de țările terțe, fără a submina beneficiile pe care le are economiile deschise din comerțul internațional”.

„Acest plan de acțiune ar trebui să contribuie la producerea, stocarea și coordonarea producției de medicamente și echipamente medicale de importanță critică, precum și a echipamentelor, în special a gelului, a ventilatoarelor și a măștilor în Uniunea Europeană. Precum și să reunească și să coordoneze capacitățile de producție digitală, cum ar fi imprimarea 3D, care poate contribui la înlocuirea echipamentelor necesare”, mai spune liderii grupurilor politice din PE.

Critici la adresa Ungariei și Poloniei

Liderii grupurilor politice din PE atrag atenția că „toate măsurile luate la nivel național și/sau european trebuie să fie în conformitate cu statul de drept, să fie strict proporțional cu exigențele situației, să fie în mod clar legate de criza sanitară în curs, să fie limitată în timp și să facă obiectul unui control regulat”.

Aceștia critică guvernul maghiar cu privire la decizia de a prelungi nelimitat starea de urgență, să autorizeze guvernul să se pronunțe prin decret fără termen și să slăbească supravegherea de urgență a Parlamentului, precum și măsurile luate de guvernul polonez, și anume schimbarea codului electoral în raport cu hotărârea Curții Constituționale și dispozițiile prevăzute de lege, să organizeze alegeri prezidențiale în mijlocul unei pandemii, care ar putea pune în pericol viața cetățenilor polonezi și ar putea submina conceptul de alegeri libere, egale, directe și secrete, astfel cum se asigură în Constituția Poloniei.

Este cerută o evaluare de urgență a Comisiei Europene pentru a vedea dacă măsurile de urgență sunt în conformitate cu tratatele UE și să utilizeze pe deplin toate instrumentele și sancțiunile Uniunii disponibile pentru a remedia această încălcare gravă și persistentă, inclusiv cele bugetare.

În acest context, este subliniată necesitatea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale.

„Consiliul să reintroducă pe agenda sa discuțiile și procedurile legate de procedurile în temeiul articolul 7 în curs”, mai spun liderii europeni din PE.

Măsuri împotriva știrilor false

Nu în ultimul rând, UE „trebuie să devină mai rezilientă în fața crizelor în general, să rămână lipsită de influență politică și economică nejustificată, cum ar fi cea din China și Rusia, și trebuie să fie pregătită să comunice în mod strategic, să combată dezinformarea externă, știrile false și atacurile cibernetice și să se adapteze în permanență peisajului geopolitic în schimbare”.

Asta deoarece „dezinformarea este considerată a fi o problemă de sănătate publică majoră”.

„Prin urmare, solicită Comisiei să combată eforturile de propagandă agresive ale Rusiei și ale Chinei care exploatează pandemia de COVID-19, cu scopul de a submina UE și de a semăna neîncredere în populația locală față de UE. Este esențial să se acorde asistență și să se comunice în mod eficient cu privire la sprijinul financiar, tehnic și medical al UE”, se mai arată în proiect.

Preluat de la: Publika.md