Natasha Azzopardi Muscat spune că astfel de decizii ar trebui luate pentru a combate impactul negativ din ce în ce mai mare al social media asupra sănătăţii mintale a tinerilor.

„Poate că trebuie să ne gîndim unde este potrivit să folosim dispozitivele digitale şi poate că este, de asemenea, timpul să începem să ne gîndim la locurile în care anumite dispozitive digitale nu ar trebui să fie utilizate”, la fel cum am interzis fumatul în anumite zone, a spus ea.

Un alt element-cheie este asigurarea faptului că adolescenţii – indiferent de originea lor, etnie sau statut social – sînt „alfabetizaţi, echipaţi şi împuterniciţi”, a adăugat ea.

Asta înseamnă dotarea lor cu cunoştinţele corecte, „astfel încît să conducă lumea digitală şi să nu permită lumii digitale să îi conducă”.

Un studiu al OMS publicat luna trecută a constatat că comportamentele problematice şi „asemănătoare dependenţei” în ceea ce priveşte jocurile şi reţelele sociale sînt în creştere în rîndul adolescenţilor din Europa.

„Ca orice altceva, puteţi utiliza aceste instrumente bine şi eficient”, a spus Azzopardi Muscat. „Dar trebuie să fim atenţi, pentru că avem o parte din populaţie care raportează o utilizare problematică şi ştim că acest lucru poate ajunge în cele din urmă să le afecteze rezultatele educaţionale, sănătatea mintală, productivitatea pe piaţa muncii”. Legătura dintre utilizarea social media şi sănătatea mintală, în special în rîndul adolescenţilor, atrage tot mai multă atenţie.

La începutul acestei veri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis o „primă anchetă la nivel european privind impactul social media asupra bunăstării tinerilor”

Preluat de la: Noi.md