Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Buzău informează că, în urma datelor înregistrate în ultimii ani, viciile de refracţie, urmate de obezitate de cauză neendocrină şi boli neuropsihice sunt afecţiunile care afectează cel mai mult elevii, relatează agerpres.
Astfel, transmite sursa citată, în urma evaluărilor privind starea de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi, prin examinarea medicală de bilanţ a stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor din clasele a-I-a, IV-a, VIII-a, XII-a de către medicii şcolari şi de familie în anii precedenţi, specialiştii DSP au determinat ca principale afecţiuni care afectează tinerii şi copiii, obezitatea şi viciile de refracţie (miopia, hipermetropia si astigmatismul). “Analiza prevalenţei afecţiunilor cronice depistate pune în evidenţă următoarele: numărul copiilor depistaţi cu boli cronice creşte odată cu vârsta; ierarhia cauzelor de boală situează pe primul loc viciile de refracţie şi alte boli ale ochiului, urmate de obezitate de cauză neendocrină, boli neuropsihice, afecţiuni cronice amigdaliene şi ale vegetaţiilor adenoide, deformări câştigate ale coloanei vertebrale. În mediul urban, obezitatea de cauză neendocrină ocupă unul din primele trei locuri în ierarhia cauzelor de boală, la toate categoriile de vârstă examinate şi este pe primul loc la preşcolari. Odată cu creşterea în vârstă, creşte şi numărul copiilor depistaţi cu vicii de refracţie şi deformări câştigate ale coloanei vertebrale. Creşterea morbidităţii prin boli cronice de la vârsta preşcolară la adolescenţă ne arată influenta majoră, uneori iremediabilă, a factorilor din mediul de viaţă şi muncă pentru sănătatea copiilor”, precizează sursa citată. În context, DSP Buzău anunţă că în debutul anului şcolar 2024-2025 erau înregistrate 59 de cabinete medicale, dintre care doar şase în mediul rural. Cabinetele medicale şcolare asigură, printre altele, servicii profilactice de menţinere a stării de sănătate individuale şi colective prin efectuarea triajului epidemiologic în unităţile de învăţământ preuniversitar, examinări medicale de bilanţ a stării de sănătate a copiilor pe anumite grupe de vârstă şi servicii de supraveghere şi evaluare a stării de sănătate, inclusiv sănătate orală. “59 colectivităţi de copii şi tineri deţin cabinet medical, 53 în mediul urban şi 6 în mediul rural. În mediul urban, 13 medici şcolari şi de familie au asigurat asistenţa medicală în cabinetele şcolare pentru aproximativ 30.000 de preşcolari şi şcolari. În municipiile Buzău si Râmnicu Sărat funcţionează 10 cabinete medicale de stomatologie care asigură asistenţa medicală pentru aproximativ 9.000 de preşcolari şi şcolari, fiind deservite de 11 medici stomatologi”, au transmis, pentru AGERPRES, reprezentanţii DSP Buzău.
Viciile de refracție Viciile de refractie sunt miopia, hipermetropia si astigmatismul. Acestea sunt afectiuni ale ochiului, caracterizate printr-un deficit al dioptrului ocular si se manifesta prin scaderea acuitatii vizuale. Miopia apare cand globul ocular are un diamteru antero-posterior mai mare decat normal. Ca urmare a acestei alungiri a globului ocular, lumina care patrunde in ochi nu se focalizeaza pe retina, ci in fata acesteia. Pacientul miop vede la distanta incetosat, neclar. Hipermetropia apare cand diametrul antero-posterior al globului ocular este mai mic decat normal. Acest lucru face ca razele de lumina care patrund in ochi sa nu fie focalizate pe retina, ci in spatele acesteia. Pacientul hipermetrop vede obiectele atat la apropiere, cat si la distanta incetosat, neclar.
Astigmatismul este rezultatul unei cornei care prezinta curburi diferite (o cornee mai turtita pe axul vertical sau orizontal). Atat corneea, cat si cristalinul refracta lumina care patrunde in ochi si care se focalizeaza pe retina. In absenta unei deficiente de vedere, raza de lumina care patrunde in ochi se refracta uniform, producand o imagine clara, unica a obiectului respectiv. Cand pacientul sufera de astigmatism, raza de lumina este refractata cu puteri diferite in zone diferite. Ca urmare a acestor diferente de puteri de refractie, numai o parte din obiectul privit este focalizata, astfel incat obiectul in totalitatea sa va aparea incetosat, neclar. Viciile de refracţie apar atunci când ochiul nu este capabil să focalizeze imaginea pe retină. Ele nu se pot trata, însă pot fi corectate cu ochelari sau cu lentile de contact. Mai există o modalitate de corectare a viciilor de refracţie şi anume chirurgia refractivă. Operaţia este făcută cu laser şi reduce dioptriile, astfel se scapă de dependenţa de ochelari sau lentile de contact. În general viciile de refracţie sunt transmise genetic, însă există şi situaţii în care această patologie apare şi la copiii al căror istoric familial este negativ. Viciile de refracţie sunt: miopia, hipermetropia şi astigmatismul. Miopia Studiile efectuate arată că aproximativ o treime din populaţie suferă de miopie. Miopia reprezintă incapacitatea persoanei de a vedea bine la distanţă. Vederea miopilor la aproape este foarte buna, fiind capabili să vadă şi cele mai mici detalii. Miopia apare atunci când globul ocular este puţin mai alungit decât ar trebui să fie sau corneea este prea curbată. Astfel, ochiul miop are o formă uşor ovală şi nu rotundă, aşa cum este normal; deci lumina nu este proiectată direct pe retină, ci înaintea acesteia. Miopia poate fi împărţită în două clase: Benignă, fiind denumită şi miopia şcolarului, care e descoperită în jurul vârstei de 6-7 ani, atunci când copilul începe să meargă la şcoală. Are o progresie lentă, până la vârsta de 25 de ani, când se stabilizează. În acest caz valoarea dioptriilor nu depăşeşte -6,00 sau -7,00. Pacienţii nu văd bine la distanţă şi primul impuls este să apropie obiectele de ochi sau să strângă din pleoape pentru o vedere mai eficace la distanţă. Malignă, care este progresivă, apare de la naştere şi evoluează ajungând la dioptii de -20,00 sau -40,00. La această formă de miopie apar leziuni intraoculare. Simptome: Vedere neclară la distanţă; Nevoia de a privi cu ochii întredeschişi la distanţă; Tendinţa de a apropia lucrurile de ochi; Durere de cap şi senzaţie de ochi obosiţi; Dificultăţi la şofat, mai ales pe timp de noapte; Frecarea frecventă a ochilor; Clipit excesiv. Hipermetropia Hipermetropia afectează aproximativ un sfert din populaţie. Persoanele care suferă de acest viciu de refracţie, au o vedere foarte bună la distanţă, însă lucrurile de aproape nu le văd bine. Oboseala oculară, durerile de cap, vederea în ceaţă după câteva ore de muncă de aproape ( scris, citi, munca la calculator) sau după programul de muncă apar în funcţie de gradul hipermetropiei. Vederea de aproape nu este satisfăcătoare deoarece imaginea se formează în spatele retinei şi face ca imaginea să devină înceţoşată. Diametrul antero-posterior al globului ocular este mai mic decât e normal. Lungimea normală a ochiului uman este de 23-24 mm, însă ochiul hipermetrop are un diametru mai mic de 23 mm. Există trei grade de hipermetropie: Slab – până la 3 dioptrii; Mediu – de la 3 la 6 dioptrii; Mare – peste 6 dioptrii. Cauze Toţi oamenii se nasc cu hipermetropie. Cu creşterea organismului, creşte şi ochiul, până la vârsta de 5 ani când ochiul are dimensiuni normale. Dacă dezvoltarea ochiului se opreşte mai repede şi ochiul nu creşte până la dimensiunile normale, persoana devine afectată de hipermetropie. Această hipermetropie se numeşte axială ( axă= lungime). Există şi situaţia în care dimensiunea ochiului este normală, iar corneea şi cristalinul să refracte slab lumina care nimereşte în ochi. Focarul se va afla după retină şi omul va avea hipermetropie. Acest tip se numeşte hipermetropie de refracţie. Simptome În cazul hipermetropiei este afectată vederea de aproape, dar şi la distanţă. La persoanele tinere (până în 40 de ani) hipermetropia este corectată cu ajutorul muşchilor de acomodare, însă cu timpul aceştia nu mai au forţa necesară şi trebuie purtaţi ochelari de vedere sau lentile de contact. Pentru a corecta refracţia luminii la ochiul sau ochii hipermetropici, este utilizată o lentilă cu + care ajută corneea şi cristalinul să focalizeze razele pe retină. Aceste persoane au nevoie de două perechi de ochelari: una pentru aproape, iar alta pentru distanţă, sau o pereche de lentile progresive. Chiar şi cu folosirea ochelarilor vor fi persoane care vor simţii ochii obosiţi, dureri de cap, ameţeli. La hipermetropie, adesea se dereglează vederea stereoscopică, apare strabismul convergent şi se diminuează acuitatea vizuală. Odata cu înaintarea în vârstă, capacitatea de acomodare a ochiului slăbeşte, vederea se înrăutăţeşte constant la lucrul de aproape. Acest lucru se întâmplă datorită îmbătrânirii cristalinului, în care se pierd din proprietăţile elastice, dar se slăbesc şi muşchii ciliari. O asemenea stare se numeşte presbiopie. Persoanele care nu au anomalii de refracţie , presbiopia începe la vârsta de 40-45 ani. Lecturarea la o distanţă normală face ca literele să se contopească şi pentru o citire clară, textul trebuie îndepărtat de ochi. Cu cât este mai grav gradul de hipermetropie, cu atât mai devreme se manifestă simptomele. Tratament Corecţia hipermetropiei se face în funcţie de vârstă, valoarea hipermetropiei şi de tulburările obiective sau subiective. În cazul în care pacientul are până în 20 de ani, tratamentul constă în prescrierea de către medicul oftalmolog a unei perechi de ochelari sau de lentile de contact. Pacienţii cu vârsta cuprinsă între 20-40 ani şi au dioptrii până în 5, pot să poarte ochelari sau să adopte chirurgia refractivă. Pentru pacienţii cu dioptrii mai mari de 5, tratamentul poate consta în implantarea unei lentile artificiale. Pentru pacienţii cu vârsta peste 50 de ani, cu dioptrie mare, tratamentul este personalizat şi constă în impantul unui cristalin multifocal sau lentile de contact multifocale. Astigmatismul Astigmatismul apare atunci când corneea, care are rolul de focalizare a luminii, prezintă curburi anormale ce are o formă mai mult ovală decât rotundă. Aceasta este cauza pentru care lumina este răspândită în mai multe puncte şi transmite informaţii eronate către creier. Astfel, vederea este înceţoşată, distorsionată sau dublă. Astigmatismul afectează vederea şi la aproape şi la distanţă şi poate apărea în combinaţie cu miopie sau hipermetropie. Simptome Cele mai importante simptome ale astigmatismului sunt: -Vedere neclară şi distorsionată la orice distanţă; -Dureri de cap; -Senzaţie de oboseală; -Privitul are loc cu ochii întredeschişi; -Disconfort şi iritare oculară; -Este afectată vederea nocturnă; Dificultăţi în lecturarea cifrelor şi literelor ce se aseamănă între ele: E, B, P, F, 8, 5, 6 Cauze Astigmatismul poate fi ereditar, caz în care afecţiunea este prezentă încă de la naştere sau este dobândită, ca urmare a unei presiuni mari a pleoapei pe cornee, a posturii inadecvate. Unii copii se nasc cu astigmatism, fiind un astigmatism congenital, însă în majoritatea cazurilor afecţiunea apare de-a lungul vieţii, stabilizându-se în jurul vârstei de 25-30 ani. Printre factorii cu potenţial dăunător amintim: -Vindecări prin cicatrici ale abraziunilor sau perforaţiilor corneene; -Contuzii sau traumatisme oculare; -Infecţii oculare; -Modificări de formă a corneei secundare datorită unor intervenţii chirurgicale oftalmologice. Tratament În funcţie de tipul de astigmatism avut, acesta poate fi tratat astfel: Astigmatismul neregulat, care este determinat de leziuni cicatriciale corneene sau cristaliniene. Nu poate fi corectat prin lentile externe, ci doar cu ajutorul unor lentile de contact rigide şi impermeabile, care nu sunt tocmai confortabile pentru pacient. Astigmatismul regulat poate fi corectat cu ajutorul ochelarilor. Tratamentul acestei afecţiuni include şi metode chirurgicale pentru corectare. Această metodă constă într-o intervenţie laser pentru remodelarea corneei, astfel încât lumina să fie focalizată mult mai bine.
Preluat de la: Timpul.md