Oamenii vor să citească: în ce s-au transformat chioșcurile de ziare din Italia

Ambele erau afaceri înfloritoare, dar o scădere îndelungată a vînzărilor de ziare i-a forțat pe Pompei și Volpini să-și tragă obloanele metalice pentru ultima oară, la fel ca mii de alți proprietari de chioșcuri din Italia. „Poți face sacrificii pînă la un anumit punct, dar dacă cîștigi puțin sau chiar pierzi bani, este mai bine să închizi și să faci altceva, chiar dacă te doare în interior”, a declarat Pompei, în vîrstă de 30 de ani, pentru Reuters.

Volpini a preluat abia de curînd micul său chioșc de ziare de la tatăl său în vîrstă, dar curînd și-a dat seama că nu poate să trăiască din asta. „Peste cinci ani nu vor mai fi chioșcuri.

Oamenii își vor obține toate informațiile de pe telefoane”, a spus el. Se estimează că două treimi din chioșcurile de ziare din Italia s-au închis în ultimele două decenii, în prezent existînd doar aproximativ 12.000 astfel de afaceri. Camera de Comerț italiană a declarat într-un raport din ianuarie că numai în ultimii patru ani s-au închis 2.700 de chioșcuri, o scădere de 16% la nivel național, Roma înregistrînd o scădere de 21%.

În centrul crizei se află scăderea vînzărilor de ziare, care reprezintă cea mai mare parte a veniturilor din chioșc. În 2004, în jur de 9,54 milioane de ziare au fost vîndute în fiecare zi în chioșcuri, potrivit datelor ADS. Pînă în 2014, acest număr a scăzut la 2,6 milioane, scăzînd din nou la aproximativ 950.000 pînă în ianuarie 2024.

„Scăderea tirajului ziarelor este pe o cale descendentă stabilă. Se întîmplă de zeci de ani și nu există semne că se va schimba”, a declarat Alessio Cornia, profesor asistent la Universitatea Dublin City, specializat în jurnalism. În timp ce editorii pot spera să-și susțină veniturile în scădere prin transferarea cititorilor pe platforme online, proprietarilor de chioșcuri le este mult mai greu să se reinventeze. Stefano di Persio conduce un chioșc în centrul Romei, lîngă birourile celui mai mare ziar al orașului, Il Messaggero.

Odinioară vindea sute de ziare în fiecare zi, acum vinde mai puțin de 50. „Este o glumă”, a spus el, dar fără să rîdă. Chioșcul lui clasic, octogonal, este împodobit cu bibelouri turistice, cum ar fi magneți pentru frigider, șorțuri și calendare cu poze cu preoți. O mînă de ziare sînt ascunse pentru localnicii tradiționali, care nu au fost încă dați la o parte de turiștii care invadează orașul. „Majoritatea locuitorilor Romei au parasit acest cartier și au fost înlocuiți de turiști, așa că vindem suveniruri.

Daca ne-am fi bazat vînzările pe ziare, am fi închis demult”, a spus el. Guvernul oferă stimulente în acest an în valoare de pînă la 2.000 de euro pentru a încerca să oprească fenomenul, dar proprietarii de chioșcuri spun că banii sînt ca un plasture care va funcționa pe termen scurt și nu va face nimic pentru a rezolva pe termen lung. Căutînd să-și reducă costurile de întreținere a afacerii cu presa scrisă, unul dintre cele mai cunoscute chioșcuri de ziare din Roma, aflat la o aruncătură de băț de biroul primului ministru, s-a transformat în ianuarie într-un automat de distribuție a ziarelor, eliminînd astfel nevoia de a plăti pe cineva care să vîndă ziarele.

Mulți localnici deplîng vremurile în schimbare. Chioșcurile sînt ca un ciment care ajută la menținerea comunităților lor unite, sînt locuri unde să discute despre politică, fotbal și vreme. Cînd Pompei și-a deschis pentru scurt timp chioșcul săptămîna aceasta pentru a arăta reporterilor Reuters rafturile goale, vechii prieteni s-au adunat rapid în jur sperînd că acesta s-a răzgîndit și și-a redeschis afacerea. Au fost dezamăgiți cînd au aflat că lucrurile nu stau așa. „Este al doilea chioșc de ziare din cartier care se închide. Este o tragedie”, a spus Eufemia Curci, profesoară pensionară.

„Este un mare eșec al culturii noastre. Oamenii nu citesc, se uită doar la telefoanele lor. Este trist.” Pompei încercase să-și dezvolte chioșcul de știri într-o mică librărie, dar cifra de afaceri nu a crescut și tot trebuia să se trezească în fiecare dimineață la 4.30 a.m. pentru a vinde edițiile de dimineață, începînd așa o zi de lucru care durează pînă la ora 20.00. „În fiecare noapte visez la chioșcul meu pentru că este în inima mea… dar nu am putut continua”, a spus el.


Preluat de la: Noi.md