Sonda Parker Solar Probe a fost lansată în 2018 pentru a studia cîmpul magnetic al Soarelui, vîntul solar și ejecțiile de masă coronală, precum și partea exterioară a atmosferei solare – corona, relatează focus.ua.
Pe 24 decembrie 2024 nava spațială a zburat la o distanță de 6,1 milioane de km de suprafața Soarelui, ceea ce nu a făcut nicio altă sondă. În același timp a fost stabilit un record privind viteza de zbor pentru nave spațiale – 692 000 km/h.
Cu ajutorul unor camere speciale, sonda Parker Solar Probe a realizat cele mai apropiate fotografii ale Soarelui pe care astronomii le-au obținut vreodată. Noile imagini dezvăluie caracteristici importante ale vîntului solar, care vor ajuta oamenii de știință să înțeleagă originea acestui fenomen misterios care afectează Pămîntul, scrie ScienceAlert.
Cele mai apropiate imagini ale Soarelui au permis astronomilor să vadă comportamentul vîntului solar la scurt timp după ieșirea din coronă, precum și coliziunile ejecțiilor de masă coronală.
Datele anterioare ale sondei NASA au arătat că în apropierea Soarelui în vîntul solar apar turbulențe suplimentare sub forma unor cîmpuri magnetice în zig-zag numite „comutatoare”. Se credea că acestea provin din pîlnii magnetice create de zonele vizibile de pe suprafața Soarelui. În timpul misiunii record, sonda Parker Solar Probe a confirmat această presupunere. De asemenea, a constatat că „comutatoarele” sînt parțial responsabile de apariția vîntului solar rapid. Cu toate acestea, vîntul solar lent rămîne un mare mister.
Preluat de la: Noi.md