Félicette și Nadejda
Istoria lansării animalelor pe orbita circumterestră pare să se fi terminat. Cercetătorii moderni au ajuns la consensul că în scopuri științifice nu este nevoie să fie lansate în spațiu creaturi vii. În trecut, căței, maimuțe, șobolani, șoareci, cobai, iepuri și țestoase zburau din spațio-porturi. Animalul trimis în cosmos cel mai rar – o singură dată – a fost pisica . În 1963, o pisică franceză, corcitura pe nume Felicette, a zburat în spațiu și s-a întors în siguranță. Există o versiune populară despre un motan pe nume Felix, care se presupune că a zburat în aceiași ani, dar nu există dovezi documentare în acest sens: cel mai probabil, aceasta este doar o simplă confuzie de nume cu sunete similare.
Iranul și-a anunțat de mai multe ori (în 2013, apoi în 2020) intenția de a lansa o pisica persană, „piersanele” fiind unul dintre simbolurile acestei țări. Din fericire pentru cunoscătorii acestei rase, planurilor nu le- fost dat să se împlinească. Singurii reprezentanți ai faunei, care în mod regulat brăzdează întinderile spațiale și azi, sunt insectele. De exemplu, în 2019 cercetătorii israelieni au trimis pe Lună o mie de tardigrazi. Iar în 2007, o nouă viață s-a născut pe orbita circumterestră – libarca Nadejda a născut pui, devenind astfel primul animal terestru, care a lăsat urmași concepuți în timpul unui zbor spațial.
Lenin și Lennon
URSS a trimis în spațiu nu doar primul om pe orbită, ci și primul mesaj. Pe 19 noiembrie, 1962 cuvîntul „Pace” , codificat în cod Morse, a fost transmis prin semnal radio în direcția planetei Venus. Semnalele „Lenin” și „URSS” au fost transmise în același mod. Întrebarea rezonabilă „Cum ar descifra extratereștrii codul Morse?” nu necesită un răspuns: mesajele erau destinate pentru uz intern. A fost un test-radar.
În 1977, americanii au lansat sateliții Voyager, care conțineau discuri de aur (de fapt, cupru) cu sunete, muzică și fotografii înregistrate pe ele. Erau ușor de pornit: încărcătura includea un player și un manual cu instrucțiuni schematice grafic. Proiectul a fost condus de astrofizicianul și popularizatorul științei Carl Sagan. Scopul a fost de a arăta diversitatea vieții și culturii de pe Pămînt: clasice vest-europene, muzică de la popoarele lumii și alte lucruri interesante din secolul XX – piesele Johnny B. Goode de Chuck Berry și Melancholy Blues de Louis Armstrong. Dar nu a existat nicio compoziție Beatles, în ciuda faptului că John Lennon a luat parte la această aventură. Este adevărat, că în 2008 piesa Across the Universe, scrisă de el, a fost transmisă spre Steaua Polară prin intermediul sistemului de antene Deep Space Network.
Pionierii și cipsurile
Plus la Voyager, Carl Sagan (împreună cu soția sa, Linda Sagan, și astronomul Frank Donald) a condus două inițiative similare. În 1972 și 1973, americanii au trimis sondele spațiale Pioneer 10 și Pioneer 11 către Jupiter și Saturn. Plăcile de aluminiu erau gravate cu imagini ale unui bărbat și ale unei femei, precum și cu o diagramă a sistemului solar și a doi atomi de hidrogen.
Peste un an, același grup de oameni de știință entuziaști a trimis un semnal radio către stele cu informații importante despre planeta noastră, criptate în cod binar: sistemul numeric zecimal, formule pentru o serie de elemente chimice și informații despre o persoană. Acest mesaj a fost numit „Arecibo” în onoarea radio-telescopului din Puerto Rico, de la care a fost trimis. Există o singură nuanță neplăcută: va dura 25 de mii de ani pentru a livra mesajul posibilului său destinatar final (roiul stelar M13) și va trebui să așteptați exact acest timp pentru un răspuns de „mulțumesc”. În zilele noastre, un astfel de romantism spațial este perceput cu o doză vizibilă de ironie. Astăzi, ceva stupid precum… o reclamă la cipsuri de cartofi poate fi trimis Universului. În 2008, brandul Doritos a difuzat timp de șase ore un videoclip codificat binar (iar anul trecut compania a trimis la bordul navei SpaceX Dragon o pungă cu chipsuri, despre care susține că nu se vor face firimituri).
Tweet-uri și feedback
Uneori, din spațiu se aude o bătaie. În 1977, un radiotelescop de la Universitatea din Ohio, care scana posibile mesaje de la civilizații extraterestre, a înregistrat ceva ciudat – un semnal din constelația Săgetătorul. Nu conținea nicio informație, dar zgomotul era de 30 de ori mai mare ca radiația de fond normală. După ce a tipărit transcrierea, astronomul Jerry Ehman a încercuit segmentul cu un pix roșu și a scris: „Wow!”. De atunci, semnalul „wow” înseamnă mister, a devenit memă și punctul de plecare pentru filmul Contact de Robert Zemeckis. Iar în 2012, ca parte a unei campanii publicitare pentru serialul documentar Chasing UFOs (Urmărind UFO-uri), canalul National Geographic a lansat o propunere impresionantă: mesajele colectate sub hashtagul #ChasingUFOs să fie trimise de rețeaua socială Twitter (acum X) în direcția aceleiași constelații Săgetător. Douăzeci de mii de mesaje ale utilizatorilor au fost convertite în cod binar și trimise de la telescopul Arecibo, unde Carl Sagan și-a transmis mesajul”Arecibo”.
Nu am primit un semnal de răspuns (cel puțin nu încă), dar există un răspuns ușor diferit. Între anii 2016 – 2022, astronomul Antonio Paris și colegul său Evan Davis au studiat semnalul „wow” și au ajuns la concluzia, că acesta a fost cauzat de trecerea unor comete, ale căror nori de hidrogen pot provoca un astfel de „zgomot”. Dar nu vă descurajați – spațiul este încă plin de mistere.
Preluat de la: Noi.md