„Bineînțeles că în rîuri trebuie să fie nisip și prundiș. Anul acesta s-au dezvoltat foarte intensiv plantele. Dacă mai înainte era pînă la 15% din suprafața acvatoriului acoperită cu plante, acum deja au depășit 80%. Asta e caracteristic pentru un iaz, pentru un rezervor cu apă stagnantă, nu pentru apă curgătoare. Noi acum nu avem suspensii naturale, prundișul care venea și îl amesteca a dispărut”, a menționat cercetătoarea într-un interviu pentru Radio Moldova.

Cantitatea de particule montane aduse de Nistru din Carpați, care serveau drept filtru natural, s-a redus de la sute de tone anual la doar cîteva, subliniază Elena Zubkov.

În plus, regimul termic al rîului s-a schimbat radical, afectînd organismele care depind de temperatură.

„Dacă s-a schimbat temperatura, s-a schimbat absolut hidrobiologia. Organismele care trăiesc în rîu depind de temperatură. Vara, la Naslavcea, cînd nivelul apei era scăzut, apa ajungea la 18 – 22 de grade, în condițiile în care temperatura aerului era 35. Acum este mai sus de 16 grade și nu se mai ridică corespunzător”, constată expertul.

Nistrul se numără printre cele mai lungi zece rîuri din Europa și alimentează cu apă potabilă aproximativ 8 milioane de oameni din Republica Moldova și Ucraina.

Specialiștii avertizează că, pentru restaurarea ecosistemului fluviului, sînt necesare decenii, iar autoritățile și cetățenii trebuie să pună accent pe gestionarea durabilă și protejarea resursei de apă.

Preluat de la: Noi.md