Se presupune că comoara a fost ascunsă în jurul anului 1634, în timpul haosului provocat de Războiul de Treizeci de Ani.
Descoperirea a fost posibilă datorită unui proiect de construcție a unei noi anexe la Galeria de Artă pentru Tineret Sonnensegel e.V., care a permis arheologilor să cerceteze locul unei foste case cu structură din lemn. Clădirea fusese abandonată și demolată în secolul al XVII-lea, iar acum dezvăluie un secret ascuns timp de aproape 400 de ani.
În cazan au fost descoperite urme ale unor monede cu diametrul de aproximativ 3–4 cm și o grosime de 1,5 mm. Prima monedă găsită a fost un „Dicken” emis la Zug (Elveția), datând din 1610, cu imaginea Sfântului Oswald. Această descoperire i-a determinat pe cercetători să examineze mai atent resturile scoase în timpul săpăturilor.
Un moment remarcabil a fost descoperirea unei jumătăți de Reichstaler olandez din 1618 — anul izbucnirii Războiului de Treizeci de Ani — de către un voluntar restaurator de monumente. Ultima monedă găsită a fost emisă de orașul Hamburg în 1634, purtând numele împăratului Sfântului Imperiu Roman, Ferdinand al II-lea, care era și rege al Boemiei.
Răspândirea geografică largă a monedelor — de la Elveția, prin regiunea Rinului, până la Hamburg — ridică întrebări importante. De ce au fost îngropate doar trei monede într-un cazan atât de mare? Și ce i-a determinat pe oameni să le ascundă?
Pe lângă monede, săpăturile au scos la iveală și alte urme ale utilizării istorice a locului. Fragmente de foi metalice colorate, bucăți mici de zgură și picături de cositor sugerează că în casă a locuit și lucrat un meșter metalurg sau un confecționer de centuri. Aceste indicii oferă o oportunitate rară de a înțelege meșteșugurile practicate la începutul secolului al XVII-lea.
Chiar și în straturi mai vechi, au fost descoperite urme ale unei așezări preistorice din perioada post-glaciară. De asemenea, au fost păstrate soluri datând din secolul al XII-lea, ceea ce sugerează că biserica de pe Gotthardt a fost construită inițial pe un teren înălțat. Cimitirul medieval asociat acesteia se întindea de-a lungul clădirilor actuale și a fost folosit o perioadă mai lungă decât se credea. Notabil este faptul că cea mai veche înmormântare descoperită era într-un sicriu scobit din trunchiul unui copac de origine slavă.
Această rară descoperire de argint adaugă un nou capitol în bogata istorie a orașului Brandenburg. Totuși, ea lasă fără răspuns întrebări despre viața în timpul Războiului de Treizeci de Ani și despre oamenii care au trăit pe Gotthardt-Kirchplatz și și-au ascuns comorile.
Chiar dacă monedele sunt puține, ele, împreună cu cazanul de cupru în care au fost ascunse, creează o legătură puternică cu o epocă a războiului, incertitudinii și luptei pentru supraviețuire. Descoperirea lor trezește nu doar interes științific, ci și o profundă fascinație pentru trecutul misterios al orașului Brandenburg.
Preluat de la: Noi.md