Promovarea pieței de capital din România este, fără îndoială, un rezultat bun. Nu un succes răsunător, nu o realizare de excepție, ci un bun pas înainte.
Efectele promovării României la statutul de piață emergentă secundară sunt deja destul de clare. Adică, fondurile importante de investiții internaționale, care acumulează bani de la investitori mai mici sau mai mari au o regulă. Atunci când o piață de capital este promovată de la piață de frontieră la piață emergentă, managerii fondurilor de investiții sunt aproape obligați de procedurile interne să plaseze bani pe acea piață. Iar sumele care vor veni la Bursa de Valori București vor fi consistente, de ordinul câtorva miliarde de euro.
De fapt, deocamdată, beneficiile noului statut al pieței de capital românești vor fi vizibile doar pentru trei companii listate la Bursă: Banca Transilvania, Nuclearelectrica și Teraplast. Doar acestea au fost incluse în indicele FTSE Russell și drept urmare vor fi ținte pentru investitori. Interesant este că între anul trecut, atunci când a fost anunțată promovarea pieței românești ca piață emergentă de către compania FTSE Russell și anul acesta lucrurile s-au schimbat destul de mult. Anul trecut, estimările erau că vor intra în indicele companiei britanice trei firme cotate la Bursa de la București, Banca Transilvania, Romgaz și BRD-Societe Generale. Într-un an de zile, au fost acceptate în cadrul indicelui FTSE Russell, Banca Transilvania, Nuclearelectrica și, destul de surprinzător, Teraplast. Modificarea firmelor este legată de nivelul de lichiditate al acțiunilor. Calculele analiștilor au arătat că, în acest moment, rigorile indicelui FTSE Russell sunt îndeplinite de două noi companii, iar alte două din cele de anul trecut au fost lăsate în afara indicelui. Ceea ce nu înseamnă că nu pot fi incluse în viitorul apropiat și alte companii cotate la Bursa din București. Ideea schimbării este legată de nivelul lichidității acțiunilor companiilor.
Astăzi, în febra evenimentului, s-au făcut promisiuni privind simplificarea și încurajarea investițiilor pe Bursă, dar și dezvoltarea pieței de capital. Cât de realiste sunt toate aceste obiective? Pentru a avea un răspuns este nevoie să privim puțin în urmă.
Astfel, vom descoperi că proiectul promovării la piață emergentă a început în urmă cu șapte ani. De atunci, instituția care supraveghează piața a pregătit normele, legislația secundară și construcția instituțională, iar reprezentanții la vârf ai Bursei de la București au făcut adevărate tururi internaționale de promovare. Rezultatele nu au fost spectaculoase, pentru că, în cele din urmă, au venit în șapte ani. Adică, o perioadă egală cu cea în care s-a construit, de exemplu, metroul din Drumul Taberei. Construcția unei autostrăzi durează chiar mai mult.
Statutul de piață emergentă secundară nu este un sfârșit, ci un început. Pentru ca piața de capital să poată fructifica noul statut este nevoie de mai mult, adică de simplificarea procedurilor pentru deschiderea unui cont de tranzacționare, de o scădere a comisioanelor practicate de societățile de valori mobiliare și chiar de către Bursă, este nevoie de noi instrumente financiare care să fie tranzacționate, precum obligațiunile municipale sau titlurile de stat și bineînțeles este nevoie de listarea companiilor care sunt deținute într-o proporție semnificativă de către capitalul de stat. Acest lucru ar duce la creșterea lichidității, una din marile și eternele probleme ale pieței de capital din România.
Optimiștii cred ca Bursa de la București ar putea să ajungă în următorii ani la statutul de piață dezvoltată. Realist vorbind, pasul acesta va fi foarte complicat. Motivul? Nivelul de lichiditate la care trebuie să ajungă piața din România este mult mai mare decât cel din prezent. În plus, regulile privind piața dezvoltată cer ca statul respectiv să atingă o serie de ținte macroeconomice, precum spre exemplu, produsul intern brut, extrem de ambițioase.
De aceea, entuziasmul firesc al promovării pieței de capital românești nu trebuie să ne facă să fim din cale-afară de optimiști. Este posibil ca trecerea la statutul de piață dezvoltată să dureze cel puțin încă șapte ani.
Preluat de la: Timpul.md