Imaginează-ți că în 1989, doi frați ar fi plecat pe drumuri separate. Astăzi, după 35 de ani, unul dintre ei câștigă 20.000 de dolari pe an, iar celălalt doar 7.000. Aceasta este, în esență, povestea României și R. Moldova.
Republica Moldova continuă să ocupe unul dintre ultimele locuri în clasamentul țărilor europene din punct de vedere economic. Cu un PIB pe cap de locuitor estimat în 2024 la aproximativ 6.970 de dolari, economia moldovenească rămâne departe de standardele europene, dar și de cele ale României, al cărei PIB nominal per capita depășește 20.000 de dolari. Asta înseamnă că un cetățean moldovean produce, în medie, de trei ori mai puțin decât un român.
Această diferență semnificativă reflectă nu doar decalaje istorice, ci și realități economice actuale: o structură de producție slab diversificată, dependență de remitențe, investiții scăzute și o piață internă restrânsă. Chiar dacă PIB-ul ajustat la paritatea puterii de cumpărare (PPP) arată o imagine ceva mai blândă — ridicându-se la aproximativ 16.000–20.000 de dolari — Republica Moldova tot se află sub media regiunii.
În timp ce România beneficiază de investiții străine directe și fonduri europene, Rep. Moldova depinde în continuare de sprijin extern și de banii trimiși de diaspora. Migrația masivă a forței de muncă a lăsat un gol greu de umplut în economie, iar instabilitatea politică a împiedicat reformele reale.
Situația ar trebui să dea de gândit decidenților de pe ambele maluri ale Prutului. Integrarea economică reală, sprijinul investițional reciproc și proiectele comune de infrastructură pot reduce treptat acest decalaj rușinos. În absența unor politici coerente, Rep. Moldova riscă să rămână, în continuare, la coada Europei.
Preluat de la: Timpul.md