De la începutul războiului din Ucraina, Republica Moldova a devenit una dintre principalele rute de tranzit și găzduire pentru persoanele care fug din calea conflictului. Potrivit datelor oficiale, aproape 1,9 milioane de refugiați au trecut prin punctele vamale ale țării, un flux uriaș raportat la dimensiunea populației. Dintre aceștia, peste 130.000 au ales să rămână temporar sau pe termen mai lung în Moldova, ceea ce transformă statul într-una dintre cele mai afectate țări din regiune în ceea ce privește gestionarea crizei umanitare.
Mai mult de 20.000 dintre refugiații care s-au stabilit în Moldova sunt copii de vârstă preșcolară sau școlară, ceea ce pune presiune pe sistemul educațional, dar și pe cel medical și social. Autoritățile spun că au adaptat programele de învățământ, au creat clase mixte, au suplimentat serviciile de asistență psihologică și au lucrat cu instituțiile internaționale pentru a asigura accesul copiilor la educație în limba maternă, acolo unde este posibil. Integrarea minorilor rămâne una dintre cele mai mari provocări pe termen mediu.
Premierul a discutat aceste aspecte într-o întrevedere cu reprezentanta Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, unde a subliniat că Moldova a suportat o povară disproporționată în raport cu resursele sale. El a menționat că integrarea refugiaților continuă în domenii esențiale precum sănătatea, educația, piața muncii și protecția socială, iar statul încearcă să creeze condiții de trai decente pentru cei care au fugit de război. Chiar și așa, necesarul de sprijin financiar și logistic rămâne ridicat.
Oficialii internaționali au apreciat eforturile Moldovei și au promis că vor continua să ofere sprijin, cu accent pe grupurile vulnerabile: copii, mame singure, persoane în etate și persoane cu dizabilități. Accentul va fi pus pe soluții durabile, nu doar pe intervenții de urgență. UNHCR și alte agenții ONU lucrează deja la programe de suport pentru integrarea pe termen lung, inclusiv instruiri pentru accesul pe piața muncii, asistență pentru chirii și servicii medicale extinse.
În acest context, autoritățile avertizează că Moldova nu poate gestiona singură un flux atât de mare de refugiați, iar sprijinul internațional trebuie să rămână constant. Criza nu mai este una de moment, ci un proces prelungit de adaptare și integrare, care cere investiții în infrastructură, resurse umane și servicii sociale. Deși țara a demonstrat solidaritate și capacitate de mobilizare, presiunea rămâne una majoră, iar provocările vor continua și în 2026.
Preluat de la: Timpul.md