Republica Moldova va trebui să achite 15.000 Euro în calitate de prejudicii morale pentru reclamant, și 1.500 Euro în calitate de costuri și cheltuieli. Este o nouă hotărâre a CEDO în cauza I.E. împotriva Moldovei (Dosar Nr. 45422/13), ce se referă la reținerea și plasarea în detenție a unui minor, cu dizabilitate mentală împreună cu alte persoane acuzate de infracțiuni grave, unde ulterior a fost maltratat și violat.
În august 2012, când reclamantul avea 17 ani, el a fost reținut fiind suspectat de o serie de infracțiuni, inclusiv omor și plasat în detenție preventivă pentru 30 de zile. Minorul a petrecut în detenție preventivă, patru luni, termen maxim prevăzut de lege pentru reținerea unui minor, fiind eliberat la 9 decembrie 2012 și reținut în mai puțin de o oră în aceiași zi, în legătură cu aceleași fapte în raport cu care a fost aplicată măsura preventivă pentru prima dată.
Primele patru luni reclamantul le-a petrecut într-o celulă cu alți cinci deținuți, acuzați de infracțiuni grave, precum omor, unul dintre aceștia fiind condamnat pentru violul unei minore.
La începutul lunii octombrie 2012, personalul penitenciarului a observat urme vizibile de violență pe corpul lui I., acestea fiind confirmate de către medicul instituției. Situația s-a repetat o săptămână mai târziu, cu toate aceste I. a negat că ar fi fost maltratat de către ceilalți deținuți.
Totuși, ulterior a recunoscut că a fost maltratat și violat.
O plângere oficială a fost depusă pe 19 octombrie 2012, cu toate acestea o cauză penală nu a fost deschisă, pe motivul lipsei de probe.
Potrivit avocatului Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru, acest caz subliniază lipsa unor proceduri de protecție și investigare eficiente a situațiilor de maltratare sau viol a persoanelor minore în detenție și scoate în evidență indiferența și tolerarea de către conducerii penitenciarului 13 din acea perioadă față de astfel de situații.
”În premieră, Curtea constată rea credința autorităților în procesul de aplicare și prelungire a măsurii preventive pentru a eluda termenele procedurale de menținere în arest a unei persoanei, permise de legislația națională. Acest fenomen încă este pe larg răspândit în cazurile moldovenești și aplicat pe larg de procurori, pentru a evita eliberarea persoanelor din arest la expirarea termenului maxim prevăzut de lege de 12 luni în care persoana se poate afla în arest preventiv”, a opinat Vadim Vieru.
Preluat de la: Publika.md