Doctorul Laura Ghibu-Ventimiglia se află în Suedia din 1990, iar în ultimul timp ţine un curs prin care îi învaţă pe medicii suedezi cum să se ferească de bolile infecţioase.

Laura Ghibu-Ventimiglia se află în Suedia din 1990, dar păstrează relaţiile cu cei din România şi este la curent şi cu „planul de luptă” urmat de autorităţile sanitare române în faţa pandemiei. Medicul cu origini române se implică în lupta cu coronavirusul din patria adoptivă, astfel că poate compara foarte bine cele două sisteme, suedez şi român, fiecare cu avantaje şi dezavantaje.

Aşa cum se ştie, recent Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lăudat Suedia şi a prezentat-o drept un „model” în lupta împotriva noului coronavirus, în pofida faptului că nu a impus restricii dure în vederea opririi răspândirii COVID-19. Între timp, alte ţări care aui impus iniţial măsuri dure au început să le relaxeze şi încearcă să se inspire din exemplul nordicilor.

MĂSURILE LUATE DE SUEDIA ÎMPOTRIVA PANDEMIEI COVID-19

În ce priveşte diferenţele de abordare dintre România şi Suedia, acestea sunt notabile şi ţin de modul în care cele două ţări au ales să abordeze aceeaşi problemă. Din start, medicul ţine să precizeze că şi Suedia a adoptat unele restricţii, fără a lăsa lucrurile la voia întâmplării.

„Înţeleg că pare ciudat că într-o lume care se închide, unde ţările şi-au sigilat graniţele şi cetăţenii sunt obligaţi să se autoizoleze în casele lor, Suedia pare ciudată. Unii spun că politica suedeză e sinucigaşă, alţii admira faptul că există un loc pe pământ în care unii sunt atât de încrezători în ştiinţă încât aleg să-şi bazeze deciziile pe fapte demonstrate ştiinţific şi nu pe zvonuri sau pe calcule electorale”, spune Laura Ghibu.

Medicul a explicat şi ce fel de restricţii au fost luate în această şară. Totul cu menţiunea că, spune ea, restricţiile au fost însă bazate pe evidenţă stiintiifica, au fost adecvate realităţii din ţară şi mentalităţii suedezilor. Persoanele care intrau în ţară dinspre China (în ianuarie) şi Italia ( în februarie) au fost invitate să rămână în autoizolare 14 zile. Suedia a reacţionat la anunţul OMS din 11 martie când a fost declarată pandemia recomandând cetăţenilor să se autoizoleze la domiciliu cu concediu medical, în caz că prezentau cel mai mic simptom de afecţiuni respiratorii.

Strategia Agenţiei pentru sănătate publică a fost să izoleze persoanele cu mare risc de a dezvoltă complicaţii şi de a responsabiliza cetăţenii în răspândirea lentă a virusuliu în comunitate. În acelaşi timp s-a lucrat intens pentru a dezvoltă sistemul sanitar. Locurile în terapie inensiva s-au înmulţit cu 150% şi s-a angajat personal sanitar suplimentar. Toate restricţiile de mai sus s-au luat de comun acord, după discuţii între Agenţia pentru sănătate publică, Serviciul Social, Agenţia pentru situaţii de urgenţă şi guvern. Au fost comunicate de către directorul Agenţiei pentru santate publică şi întărite de premier şi rege.

„În 16 martie s-a recomandat tuturor persoanelor mai în vârstă de 70 de ani, să limiteze contactul cu alţii şi să facă plimbări în aer liber, menţinând distanţarea socială. În 18 martie s-a decis închiderea liceelor şi a universităţilor, ţinând cont că elevii mai mari erau obişnuiţi cu predarea online şi rămânerea lor acasă ar fi decongestionat traficul cu mijloacele de transport în comun. În 19 martie s-au dat recomandări să nu se mai călătorească în lungul şi latul ţării, s-au dat recomandări despre igienă personală şi despre menţinerea distanţei sociale între toţi.

S-a limitat numărul de persoane care se puteau întâlni la 500 şi s-a anulat examenul naţional de intrare la facultate şi alte examene cu mulţi participanţi. În 24 martie s-a interzis serviciul la bar, iar restaurantele au avut voie să servească doar clienţii la mese. menţinând distanţă socială. Cinematografele sunt închise, dar mall-urile au rămas în continuare deschise. În 29 martie, s-a limitat şi mai mult numărul de persoane care se pot întâlni la 50 de persoane şi s-au închis căminele de bătrâni pentru visitele familiarilor”, arată medicul.

EXPERŢII AU CUVÂNTUL

Dacă în România politicienii dau tonul şi continuă să rămână în prim-plan şi apar zilnic la toate programele de ştiri, în Suedia lucrurile stau cu totul altfel. Toate partidele politice au ajuns la un acord de colaborare în timpul crizei pandemiei. În acest moment există un armistiţiu politic. În Suedia, politicienii au făcut un pas înapoi şi i-au lăsat pe specialişti să gestioneze problema.

„Suedia e ţara în care vorbesc experţii, iar politicienii tac. Guvernul intervine, cu ajutorul parlamentului doar în politicile economice în acest moment. Gestiunea crizei e responsabilitatea agenţiilor guvernamentale enumerate mai sus care informează guvernul. Guvernul adopta apoi măsurile care să facă posibilă implementarea recomandărilor agenţiilor. Premierul se adresează rar naţiunii – de 4 ori până acum- şi când o face, sublineaza gravitatea situaţiei şi dă un mesaj de solidaritate şi coeziune. Se adresează poporului simplu şi clar. Reiterează recomadarile agenţiilor şi faptul că suntem toţi parte din întregul care combate efectele acestei pandemi. Mesajul e totdeauna calm dar foarte ferm. Regele s-a adresat naţiunii o sigură dată recomandând să se asculte autorităţile”, a explicat ea.

În timp ce politicienii suedezi, indiferent de culoarea politică, au făcut un pas în spate, experţii sunt foarte atenţi şi au grijă ca informaţiile să circule. Potrivit spuselor Laurei Ghiubu, televiziunea publică, de stat, transmite în fiecare dimineaţă un program în care experţi răspund întrebărilor telespectatorilor. Ştirile despre pandemie deschid jurnalul care se transmite o dată pe zi, la ora 21.00. Mai sunt 11 scurte rapoarte de 5 minute transmise în timpul zilei. Lipsesc în schimb discuţiile interminabile pe tema pandemiei, la orice oră din zi, cu care televiziunile din România şi-au obişnuit telespectatorii.

„Nu există televiziuni de ştiri ca în România cu talk show şi ştiri non stop. Alte canale intercalează ştirile cu programe de divertisment şi filme. Suedezii nu au acelaşi apetit pentru ştiri că românii. Probabil pentru că de obicei, nu se întâmplă lucruri aşa de scandaloase aici. Faşele de populaţie activă se uită foarte rar la TV. Informaţiile se iau din online – ziare sau tv online”, mai spune expertul.

CETĂŢEANUL NOSTRU, PARTENERUL NOSTRU

Abordarea echilibrată şi lipsa unor constrângeri absurde, precum şi respectul arătat cetăţeanului de rând a făcut ca populaţia să respecte măsurile. Mai mult, atunci când au existat critici, acestea au fost discutate cu calm, iar experţii au explicat motivele care au stat la baza tuturor deciziilor luate.
Suedezii au fost foarte atenţi la motivele pentru care au fost aplicate restricţiile de mai sus în Suedia, au pus nenumărate întrebări în conferinţele de presă care se ţîn zilnic la ora 14.00, în afară de weekenduri şi sărbătorile legale, şi la care participa reprezentaţi a tuturor agenţilor responsabile cu gestionarea situaţiei (agenţi guvernamentale nepolitizate) şi au considerat că măsurile restrictive impuse în Suedia că fiind corecte. Au existat şi voci care au criticat măsurile prea permisive. S-a asumat oficial critica, la nivel de Agenţie şi s-a explicat din nou motivul, bazat pe dovezi ştiinţifice, pentru care s-a ales strategia implementată. S-a repetat că, în momentul în care ar există dovezi ştiinţifice cum că ar fi nevoie de alte restricţii sau metode de prevenţie a răspândirii infecţiei, aceste se vor considera, iar restricţiile se vor schimba, înăspri sau relaxa.
Laura Ghibu-Ventimiglia
medic
Apreciat de unii, criticat de alţii, modelul suedez i-a inspirat inclusiv pe vecini. La începutul pandemiei, Norvegia, Danemarca şi Finlanda au adoptat strategii de lockdown asemătoare celor adoptate în România, împotriva recomandărilor agenţiilor pentru sănătate publică din respectivele ţări.

„Deciziile s-au luat la nivel politic, catalizate de lupta dintre putere şi opoziţie, în aceste state. După circa o lună, s-au făcut teste pentru a observă răspândirea comunitară şi s-a descoperit că era foarte mică, la nivel de câteva procente. Ameninţarea unul nou val de infecţii în momentul în care s-ar fi relaxat restricţiile, care să se suprapună pe sezonul rece şi experinţa Suediei, au determinat ţările vecine să-şi redeschidă treptat societăţiile”, susţine Laura Ghibu.

Până luni, 11 mai, în Suedia, ţară cu o populaţie de 10,23 milioane de locuitori, erau înregistrate 26.322 de Covid-19 şi 3.225 de decese. Spre comparaţie, în Belgia (11,46 milioane de locuitori), ţară care a luat măsuri restrictive mai dure decât Suedia, numărul de cazuri este dublu, iar cel al morţilor aproape triplu (53.449 de cazuri, respectiv 8.707 decese). De altfel, rata de contagiune cu noul coronavirus este sub 1 (0,85) în Suedia, un semn că epidemia este ţinută sub control, în ciuda abordării mai relaxate a guvernului comparativ cu vecinii săi europeni.
Unii lideri, ca de exemplu Donald Trump, afirmă că Suedia suferă foarte, foarte rău, iar alţii, ca de exemplu fostul premier al Danemarcei, Helle Thorning-Schmidt, spun că Danemarca ar fi trebuit să facă exact ca Suedia, adică să aibă încredere în cetăţenii săi. Cine are dreptate? Încă nu ştie nimeni, cel puţin în acest moment, dar ceea ce pot eu să explic este ce a făcut Suedia până acum, de ce şi care sunt rezultatele. Suedia este o rara avis nu datorită măsurilor luate, ci datorită măsurilor care nu s-au luat. Suedia nu a făcut ca vecinii săi, nu a închis graniţele şi nu a oprit traficul aerian, nu a fost declarată starea de urgenţă, iar cetăţenii nu sunt obligaţi să stea în casale lor. Suedia nu a închis şcolile, în afară de licee şi universităţi.
Laura Ghibu-Ventimiglia
medic

ESTE NEPOATA LUI ONISIFOR GHIBU

Laura Ghibu-Ventimiglia trăieşte în Suedia şi este medic chirurg. Este strănepoata lui Onisifor Ghibu, cunoscutul profesor român de pedagogie, membru corespondent al Academiei Române şi politician, luptător pentru drepturile şi unitatea poporului român, unul dintre participanţii importanţi la realizarea Marii Uniri de la 1918. Medicul Laura Ghibu s-a stabilit în Suedia din 1990 şi ţine un curs prin care îi învaţă pe medicii suedezi cum să se ferească de bolile infecţioase, dar şi unul strict legat de mijloacele de prevenţie faţă de Covid-19. Familia sa a plecat în Suedia în 1988, cu un an înainte de Revoluţie. Tatăl ei a fost practic nevoit să fugă din ţară, fiind disident, iar comuniştii intenţionau să-l aresteze.

„După ce tata a plecat, au plecat şi mama şi sora mea, iar eu am rămas acasă, în România, pentru că mai aveam un an de liceu. A fost foarte dificil pentru mine, lumea deja nu mai prea vorbea cu noi, se temeau toţi din cauza securiştilor. În 1990 am plecat şi eu în Suedia, iar dacă încă mai sunt prezentată ca medic român stabilit în Suedia, adevărul este că eu sunt un medic suedez de etnie română. România pentru mine este cea dinainte de 1990. Eu am trăit doar în România comunistă şi atunci copil fiind. Am învăţat în Suedia, am devenit adult în Suedia, m-am obişnuit cu modul de viaţă suedez şi înţeleg ceea ce se întâmplă în ţară mea adoptivă cam în acelaşi fel cum o înţeleg coleg”, a rememorat Laura Ghibu.

 

Preluat de la: Timpul.md