Corupția cronică a ajuns să sufoce capitala Republicii Moldova. Chișinăul pare capturat de o rețea de cumetrii și interese obscure legate de actualul primar, Ion Ceban, exponent al unui mod vicios de a face politică locală. De la scandaluri de nepotism și delapidări în administrație, până la izolarea internațională a orașului, simptomele acestei “Cebanizări” abundă, scrie expertul Mihai Isac.
La nivelul Primăriei Chișinău, corupția a fost adesea favorizată de legături de rudenie sau “cumetrii”. Un exemplu grăitor este cazul lui Ruslan Garbalî, nimeni altul decât nașul de cununie al primarului Ion Ceban. Presa a dezvăluit că Garbalî ar fi fost organizatorul din umbră al protestelor plătite orchestrate de oligarhul fugar Ilan Șor, proteste tolerate generos de Primăria Chișinău. Într-un video al Poliției, un protestatar plătit din Găgăuzia a recunoscut că a fost recrutat de un anume “Ruslan”, identificat ulterior ca fiind chiar nașul primarului. Acesta racola tineri din Găgăuzia contra sumei de 1000 de lei de persoană pentru a participa la manifestațiile antiguvernamentale finanțate ilicit. Abia în aprilie 2025, după ce legăturile au devenit publice, Ion Ceban a anunțat concedierea lui Ruslan Garbalî din funcția pe care o ocupa la întreprinderea municipală Apă-Canal, invocând “suspiciuni rezonabile”. Ironia face că tocmai primarul tolerase anterior acest tip de nepotism nociv, înconjurându-se de apropiați în posturi-cheie ale administrației.
La finalul anului 2025, alte scandaluri au zguduit administrația capitalei. Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) au descins la Direcția Generală Locativ-Comunală a Primăriei și la domiciliile unor agenți economici, ridicând peste 5 milioane de lei în numerar, bani găsiți ascunși la cei vizați, conform mass-media. Patru funcționari cu funcții de conducere și trei oameni de afaceri au fost reținuți, fiind suspectați că din 2024 au pus în practică o schemă infracțională de mituire prin care pretindeau comisioane din valoarea contractelor publice atribuite. În schimbul acestor “comisioane” ilegale, funcționarii favorizau anumite companii la câștigarea licitațiilor pe bani publici. Această anchetă în desfășurare ilustrează cât de adânc este infiltrată corupția în Primăria condusă de Ion Ceban și cum interesul public a fost subordonat clientelei politice.
Deși încearcă să pozeze drept primar “tehnocrat” și chiar să-și nuanțeze discursul ca fiind pro-european, trecutul politic al lui Ion Ceban vorbește de la sine. În 2014, pe când era exponent al Partidului Socialiștilor, Ceban a fost un susținător vocal al așa-zisului referendum din Găgăuzia privind orientarea pro-rusă a Republicii Moldova. El a mers alături de Igor Dodon la Comrat, aplaudând referendumul ilegal prin care Găgăuzia vota pentru aderarea la Uniunea Vamală cu Rusia, numindu-l “un semnal important” și cerând ca “vocea poporului” să fie ascultată. Evident, nu era vocea poporului, ci vocea Kremlinului. La acea vreme, Ceban a tăcut complice când se cerea federalizarea țării și susținea întoarcerea cu fața spre Moscova. Practic, el a girat o inițiativă care sfida cursul pro-european al R. Moldova, aliniindu-se propagandei rusești. Astăzi, chiar dacă și-a cosmetizat retorica, această inconsecvență rămâne evidentă.
Faptul că Ion Ceban este perceput în continuare ca un politician apropiat de orbita Moscovei este confirmat de evoluțiile recente pe plan internațional. În iulie 2025, România i-a interzis primarului de Chișinău intrarea pe teritoriul său, o măsură extinsă automat la întregul spațiu Schengen. Decizia, valabilă pe 5 ani, a fost motivată de autoritățile de la București prin rațiuni de securitate națională, invocându-se „documentarea unor legături complicate” ale lui Ceban cu reprezentanți ai unor forțe ostile României. Cu alte cuvinte, primarul capitalei Republicii Moldova este considerat un risc de securitate în UE din cauza conexiunilor sale dubioase. Ceban a denunțat sancțiunea ca fiind politică, însă izolarea sa pe plan occidental transmite un mesaj clar despre reputația pe care și-a câștigat-o.
Interdicția de a călători în UE aplicată primarului are repercusiuni directe asupra relațiilor externe ale Chișinăului. De exemplu, orașul înfrățit Iași (România) a anunțat suspendarea colaborării oficiale, întrucât edilul Chișinăului nu mai poate participa la întâlniri și proiecte comune. Primarul Iașiului, Mihai Chirica, a explicat că menținerea unei înfrățiri active devine imposibilă cât timp omologul său din Chișinău nu are voie să intre în țară, blocând comunicarea directă dintre cele două administrații. Chirica a subliniat că legea obligă autoritățile locale să asigure contacte directe în relațiile de înfrățire, or banarea lui Ceban face imposibilă continuarea relațiilor în forma actuală. Astfel, din cauza problemei de credibilitate a primarului Ceban, capitala Republicii Moldova riscă să piardă sprijin și parteneriate importante cu orașe din România și din Uniunea Europeană, o izolare auto-provocată, ce dăunează intereselor cetățenilor Chișinăului.
În aceste condiții, deCebanizarea Chișinăului devine o necesitate pentru a reda orașului parcursul european și administrația onestă pe care cetățenii o merită. Acest manual de deCebanizare presupune implementarea unor pași esențiali, precum eliminarea nepotismului și a cumetriilor din administrația locală. Este imperativ ca în posturile-cheie să ajungă profesioniști integri, nu rude, fini sau nași ai politicienilor. Stoparea cumetrismului va reduce riscul ca deciziile să fie luate în interes personal și nu public.
Este nevoie de o transparență totală în gestionarea banilor publici. Toate achizițiile Primăriei trebuie făcute prin licitații corecte, cu date deschise către public și monitorizate de societatea civilă. Contractele trucate și comisioanele ilegale dezvăluite de anchete să fie pedepsite exemplar, pentru a descuraja repetarea lor.
Este nevoie de o colaborare activă cu organele anticorupție și epurarea funcționarilor corupți. Anchetele CNA și ale procurorilor trebuie sprijinite, nu denigrate drept “jocuri politice”. Funcționarii implicați în fraudă, fie ei și protejați ai primarului Ceban, să fie suspendați din funcție și trași la răspundere.
Este nevoie
Chișinăul trebuie să își repare relațiile cu orașele înfrățite și să demonstreze că poate avea o conducere aliniată valorilor europene. Excluderea din Schengen a primarului actual este un semnal de alarmă. Pe viitor, orașul are nevoie de lideri care pot colabora liber cu partenerii din UE, fără sancțiuni sau suspiciuni de implicare în acțiuni îndreptate împotriva statelor partenere, mai ales a României.
Locuitorii capitalei trebuie să ceară constant transparență și să sancționeze prin vot derapajele edililor. Inițiativele civice, presa liberă și vigilența publicului pot preveni concentrarea puterii în mâinile unui singur om și derivarea orașului de la cursul său firesc.
Chișinăuienii merită o administrație locală dedicată binelui public, nu captivă intereselor personale sau influențelor străine din Est. Manualul de deCebanizare înseamnă, în esență, revenirea la integritate, la transparență și la direcția europeană pentru capitala noastră. Doar astfel ne putem lua cu adevărat capitala înapoi.
Preluat de la: Timpul.md