Președintele partidului, Denis Roșca, a remarcat schimbările în percepția societății a identității naționale. „În ultima perioadă, observăm că lucrurile s-au schimbat — prin folosirea anumitor resurse media sau educaționale, s-a produs o discreditare a brandului moldovenesc”, a declarat el, descriind situația actuală.

Decanul Facultății Relații Internaționale, Pavel Midrigan, a prezentat date statistice privind autoidentificarea națională a cetățenilor. „Conform ultimului recensămînt, 77% dintre noi ne-am declarat moldoveni. Majoritatea. Noi decidem”, a citat el datele recensămîntului populației.

Președintele DAAC Hermes, Vasile Chirtoca a expus conceptul istoric al formării regiunii. „Pe 70% din teritoriul Daciei nu a existat niciun legiune romană. Aceste legiuni erau formate în baza principiului teritorial, iar limba latină o cunoșteau doar de legații și apropiații săi”, a prezentat el o versiune alternativă a proceselor istorice.

Politica lingvistică și educația

Politologul Nicolae Țveatcov a pus în discuție problema posibilităților practice de învățare a limbii moldovenești. „Vreau să învăț limba moldovenească. Cine poate certifica cunoștințele mele de limbă moldovenească? Unde pot face acest lucru?”, a întrebat el participanții la discuție.

Țveatcov a propus folosirea tehnologiilor moderne pentru dezvoltarea limbii. „Astăzi este mult mai ușor din punct de vedere fizic și economic să înveți inteligența artificială limba moldovenească și să standardizezi acest program decît să intri în discuții cu 8% dintre românii din Moldova”, a prezentat el soluția tehnologică.

Sociologul Ion Lupan a atras atenția asupra problemelor legate de cultura lingvistică. „Dacă vorbim în limba moldovenească, să vorbim măcar corect: nu „după hotare”, dar „peste hotare”, nu „istoricieni”, dar „istorici”, a dat el exemple de greșeli lingvistice frecvente.

Dumitru Roibu a descris consecințele deciziilor politice în domeniul lingvistic. „Luăm o măsură precum votul tehnic și noi, moldovenii, am rămas fără limbă”, a constatat el rezultatele modificărilor legislative.

Midrigan a menționat poziția comunității academice cu privire la problemele lingvistice. „Președintele Academiei de Științe a României a venit la Academia de Științe a Moldovei și a spus că nu există limba moldovenească, iar academicienii noștri, cărora le plătim sume enorme, au tăcut cu toții”, a povestit el despre reacția instituțiilor științifice.

Participantul la evenimentele istorice, Nicolae Pascaru, a împărtășit observațiile sale despre perioada mișcării naționale. „Prima Mare Adunare Națională – steaguri moldovenești, taurul lui Ștefan cel Mare. A doua adunare – am văzut steaguri românești în mulțime”, a descris el schimbările în simbolistica evenimentelor de masă.

Aspecte economice

Antreprenorul Ion Potorac a prezentat conceptul legăturii dintre activitatea creativă și patriotism. „Oamenii care au construit, au ridicat case, au realizat ceea ce au realizat aici, pe acest pămînt, sînt cei mai mari patrioți. Dușmanul moldovenilor este cel care a scos bani din această țară”, a formulat el criteriile de evaluare a activității sociale.

Potorac a prezentat date despre situația materială a populației. „Cînd cineva întreabă dacă poporul Moldovei este sărac sau bogat, eu răspund tuturor că este bogat. 90% din populația noastră are case, apartamente, terenuri”, a prezentat el statisticile privind bunăstarea cetățenilor.

Denis Roșca a vorbit despre activitatea de popularizare a realizărilor compatrioților noștri. „Prima hartă stelară cu peste 17.000 de stele a fost creată de o persoană din Moldova. Masca de gaz a fost inventată la noi. Stingătorul de foc a fost inventat de un locuitor din regiunea noastră”, a enumerat el invențiile oamenilor de știință moldoveni.

„De îndată ce copiii se identifică cu oamenii care au aceleași gene ale aceluiași popor, ei înțeleg cine sînt adevărații eroi ai poporului, înțeleg cine sînt ei”, a explicat președintele partidului mecanismul de influențare a programelor educaționale asupra formării conștiinței de sine.

Relații internaționale

Lupan a împărtășit observațiile sale despre societatea occidentală, bazate pe experiența personală. „Eu trăiesc în societatea occidentală de peste 30 de ani. Atîta tristețe, atîta disperare, atîta neîncredere, atîta singurătate, atîta depresie în societatea occidentală”, a povestit el despre rezultatele lungii perioade de ședere în străinătate.

Țveacov a menționat despre existența unor parteneri internaționali pe probleme de identitate. „La nivel internațional, avem susținători și parteneri. Există Ucraina, unde încă se vorbește limba moldovenească. Există Ungaria, care ne susține în eforturile noastre”, a enumerat el țările în care există o înțelegere a problemelor privind păstrarea identității naționale.

Midrigan a propus măsuri privind consolidarea instituțiilor statului. „Toți funcționarii de rang înalt trebuie să dețină cetățenia moldovenească și să promoveze numai interesele Republicii Moldova. Începînd cu președintele, miniștrii și așa mai departe”, a formulat el cerințele față de funcționarii de stat.

Chirtoca a ridicat problema statutului diferitelor grupuri etnice în legislație. „Românii sînt cumva codificați ca minoritate etnică în legislația națională? Putem garanta românilor drepturi, la fel ca și altor minorități etnice?”, a vorbit el despre aspectele juridice ale relațiilor interetnice.

Chirtoca a remarcat starea științei lingvistice în țară. „Noi nu avem cercetători în domeniul lingvisticii. Nu avem un institut al lingvisticii, nu avem la Universitate o specializare care să se numească lingvistica”, a indicat el lacunele din infrastructura științifică.

Expertul a prezentat conceptul etimologic al denumirilor istorice. „Acest lucru îl demonstrează denumirea capitalei — Sarmisegetuza. „Sarmis” înseamnă sarmați, „get” înseamnă „geți”, „uza” este un cuvînt indo-european vechi care înseamnă „unire”, a expus el argumentele lingvistice în favoarea teoriei sale.

Diaspora și legăturile culturale

Pascaru a prezentat date despre comportamentul diasporei moldovenești din străinătate. „Cînd sînt în străinătate, moldovenii noștri creează diaspore moldovenești. Moldovenii noștri din străinătate se numesc întotdeauna moldoveni, nu români”, a descris el particularitățile autoidentificării compatrioților din alte țări.

Participanții la discuție au prezentat diferite poziții cu privire la identitatea națională, politica lingvistică, moștenirea istorică și perspectivele dezvoltării statului. În cadrul discuției au fost abordate aspectele juridice, economice, educaționale și internaționale ale consolidării statalității moldovenești. Experții au prezentat date statistice, fapte istorice și observații personale în susținerea pozițiilor lor. Discuția a arătat existența unor abordări diferite față de soluționarea problemelor privind dezvoltare națională și formarea politicii de stat în domeniul identității.

Cea de-a 7-a Masă rotundă națională s-a desfășurat în cadrul discuțiilor publice despre programul de dezvoltare durabilă a Moldovei, organizate de partidul Alianța „MOLDOVENII”. Următoarea masă rotundă va fi dedicată problemelor securității naționale și reintegrării țării.

Preluat de la: Noi.md