Printre înalții oficiali și principalii funcționari guvernamentali, pozițiile variază – de la apeluri la reglementări mai stricte și chiar blocarea completă a platformelor la apeluri la o cooperare mai activă cu rețelele de socializare. Telegram a fost principala țintă a criticilor, care potrivit autorităților demonstrează lipsa disponibilității de a închide canalele nedorite. Ca răspuns, conducerea platformei susține că agențiile de informații moldovenești și străine sunt supuse unor presiuni, care vizează restricționarea libertății de exprimare prin blocarea accesului la anumite conținuturi politice.
De o atenție deosebită a avut parte și TikTok, care este utilizat de forțele politice pentru a promova activ mesajele electorale. În plus, autoritățile au documentat încercări de a propaga dezinformare pe alte platforme, cum ar fi Facebook și Instagram, deși într-o măsură mai mică.
Reglementarea rețelelor de socializare în Moldova generează din ce în ce mai mult dezbateri publice. Experții subliniază necesitatea de a delimita monitorizarea pentru a asigura transparența și cenzura, precum și importanța îmbunătățirii alfabetizării digitale pentru a reduce impactul informațiilor false.
Ultimii ani au demonstrat clar, că rețelele de socializare nu mai sunt doar niște canale de comunicare, ci instrumente puternice de influențare a opiniei publice și a comportamentului electoral. Evenimentele recente din Europa, inclusiv din România și America Latină, au confirmat că platformele digitale pot modifica radical dinamica politică și pot deveni arene ale unor lupte aprige pentru control și influență.
Ca răspuns la provocările erei digitale, autoritățile moldovene se concentrează din ce în ce mai mult pe crearea instrumentelor de interacțiune operațională cu platformele globale, pentru a reglementa și filtra fluxurile de informații, în special cele de natură politică. Gestionarea fluxului de informații online a devenit un element strategic, cu impact direct asupra proceselor electorale. Declarațiile unor oficiali de rang înalt despre potențiala blocare a platformelor care nu se angajează în dialog devin din ce în ce mai frecvente.
În ciuda retoricii intensificate, autoritățile încearcă să evite un conflict deschis cu actorii globali ai internetului, folosind o tactică de tipul „polițist rău, polițist bun”. În decembrie, 2024 președintele Parlamentului Igor Grosu a evocat posibilitatea blocării Telegram și TikTok, dacă solicitările privind amenințările la adresa securității naționale sau încercările de a influența alegerile ar fi ignorate. Declarațiile sale au fost însoțite de apeluri la o reglementare mai strictă, și de referințe la experiența internațională. În același timp, prim-ministrul de atunci Dorin Recean a adoptat rolul de „polițist bun” și a solicitat public parteneriate mai puternice și o interacțiune sporită cu platformele populare.
În iulie, 2025 la o conferință de presă, care a urmat unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate, președinta Maia Sandu a menționat că autoritățile nu intenționează încă să impună măsuri restrictive și încearcă să îmbunătățească cooperarea cu administratorii platformelor globale pentru a minimiza riscurile. Potrivit acesteia, platformele de comunicare, în special Telegram și TikTok, au devenit unele dintre principalele instrumente, prin care Rusia încearcă să se amestece în procesele politice din Republica Moldova. Sandu a subliniat că, deși Telegram este folosit pentru a mobiliza proteste și a implementa scheme de cumpărare a voturilor, autoritățile nu au reușit încă să stabilească contactul cu reprezentanții platformei și să se asigure că aceștia răspund la rapoartele privind dezinformarea și știrile false.
În acest context, se creează structuri specializate, se extind atribuțiile agențiilor de aplicare a legii și se consolidează cooperarea interinstituțională pentru monitorizarea procesului electoral și a sentimentului public. Ministerul Afacerilor Interne cooperează îndeaproape cu serviciile de securitate, Procuratura Generală, Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și alte organizații relevante. În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală este implicată în acest proces, monitorizează publicitatea politică și încălcările legii, interacționează cu platformele digitale.
O verigă-cheie în acest sistem este Inspectoratul General al Poliției (IGP), care a creat o unitate specială, ce servește drept centru de coordonare pentru interacțiunea cu platformele sociale și acționează efectiv ca intermediar între stat și actorii globali ai internetului. Această alianță interinstituțională are ca scop oficial protejarea proceselor democratice, dar, în același timp, își propune să asigure sprijinul pentru interesele autorităților, să consolideze poziția acestora în spațiul informațional și să reducă prevalența sentimentului de opoziție.
În ultimele luni, Viorel Cernăuțanu, șeful Parchetului General, a subliniat în mod repetat că interacțiunea cu unele platforme digitale globale lasă mult de dorit. El a susținut, că înainte de alegerile parlamentare entități rusești legate de Ilan Șor, condamnat în Moldova, au folosit o nouă metodă de mituire a alegătorilor prin intermediul aplicației Taito, disponibilă pe Telegram. El a subliniat că poliția a trimis solicitări administratorilor Telegram și Taito, cu cererea de a blocha tranzacțiile ilegale, dar „nu a primit niciun răspuns sau reacție”.
Și alte agenții guvernamentale au raportat dificultăți de comunicare. Ministrul de Interne Daniela Misail-Nichitin a declarat, că există un canal de comunicare destul de eficient cu TikTok, în timp ce Telegram, a spus ea, continuă să ignore solicitările. Printre conținutul periculos, ministrul Afacerilor Interne citează informații provenite de la grupuri „care promovează programe ostile parcursului european al Republicii Moldova”. Poliția se străduiește să blocheze conținutul considerat nelegitim în ore numărate, pentru a preveni difuzarea rapidă a acestuia și impactul asupra utilizatorilor, prevalența sentimentelor de opoziție.
Comisia Electorală Centrală a încercat în mod activ să influențeze conținutul online, inclusiv prin întrevederi directe cu reprezentanți ai Meta (care deține Facebook, Instagram și WhatsApp), Google și TikTok. Conform rapoartelor CEC, au fost trimise petiții administratorilor mai multor platforme, cu solicitarea să „închidă conturile care extind propaganda, dezinformarea și discursul de ură”. Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a descris această colaborare ca fiind ambiguă, deoarece unele dintre solicitări au rămas fără răspuns. Rapoartele CEC au evidențiat Telegram, care este cunoscut pentru refuzul de a răspunde solicitărilor guvernamentale în timp ce postează un volum mare de conținut politic.
Declarațiile autorităților moldovene nu au trecut neobservate de fondatorul Telegram, Pavel Durov, care în ajunul alegerilor parlamentare din Republica Moldova a publicat o postare, subliniind solicitări de curățare a segmentului local al rețelei de socializare. Potrivit acestuia, în urmă cu aproximativ un an, fiind reținut la Paris, serviciile de informații franceze, printr-un intermediar, i-au cerut să ajute guvernul moldovean să cenzureze anumite canale Telegram înainte de alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
După analizarea resurselor semnalate de autoritățile franceze și moldovenești, au unele fost eliminate pentru că încălcau în mod clar regulile Telegram. Cu toate acestea, a fost obținută o a doua listă de canale, care, după cum notează Durov, erau complet legitime, dar totuși exprimau poziții politice inacceptabile pentru guvernele francez și moldovenesc.
Pavel Durov a sugerat că serviciile de informații încercau să „exploateze statutul lui legal în Franța pentru a influența evenimentele politice din Europa de Est – o schemă pe care am observat-o și în România”. Potrivit acestuia, în schimbul acestei cooperări, serviciile de informații franceze au promis că vor „face o bună sesizare” în privința lui judecătorului care emisese anterior mandatul de arestare.
Fondatorul platformei populare a numit astfel de acțiuni inacceptabile, iar cererea a fost respinsă. „Telegram este dedicat libertății de exprimare și nu va elimina conținut din motive politice. Voi continua să expun fiecare încercare de a face presiuni asupra Telegram pentru a cenzura platforma”, a scris Durov. Postarea sa a fost susținută de numeroase personalități proeminente, inclusiv de miliardarul american Elon Musk.
În august 2025, Pavel Durov a scris pe canalul său de Telegram că, la un an de la arestarea sa pe un aeroport din Paris, o anchetă din Franța nu a găsit nicio încălcare din partea lui sau a platformei. În urma arestării sale, Durov a fost acuzat de moderare insuficientă a conținutului pe mesagerie și de lipsă de cooperare cu autoritățile. În ceea ce privește cererile primite de Telegram de la autoritățile naționale, Durov observă că acestea contrazic adesea procedurile legale. El a subliniat că practicile de moderare ale Telegram respectă standardele industriei, iar compania a răspuns întotdeauna tuturor cererilor obligatorii din punct de vedere juridic.
Experții notează că anumite declarații ale autorităților moldovene și încercările de a spori presiunea asupra Telegram și a altor platforme digitale ridică serioase semne de întrebare cu privire la natura democratică și transparentă a deciziilor lor. Inițiativele care vizează blocarea resurselor sau cer eliminarea canalelor exclusiv pe baza poziției lor politice nu numai că contravin principiilor libertății de exprimare, dar demonstrează și încercările autorităților de a controla spațiul digital reieșind din interesele politice actuale.
În loc de un dialog constructiv și de căutarea unor soluții echilibrate, oficialii recurg din ce în ce mai mult la metode autoritare – blocaje, amenințări și încercări de a pune presiune pe corporațiile internaționale. Telegram a refuzat să accepte inițiativa guvernului, subliniind inacceptabilitatea cenzurii și a interferențelor în procesele politice. Această practică de a pretinde că apără democrația prin represiune, potrivit experților independenți și reprezentanților Telegram, doar sporește neîncrederea și diviziunea în societate, demonstrează standarde duble în ceea ce privește valorile fundamentale cum ar fi pluralismul și respectul pentru libertatea de exprimare.
Ion Munteanu
Citiți despre interacțiunile autorităților moldovene cu TikTok și influența lor asupra proceselor politice din Republica Moldova în una dintre următoarele publicații pe Noi.md.
Preluat de la: Noi.md