O astfel de opinie a exprimat într-un interviu pentru Noi.md custodele Muzeului de Istorie a Învățămîntului din Moldova, Marcel Pascal.

El a spus că la 28 februarie 2023, Ministerul Educației al Moldovei a aprobat listele școlilor care oferă educație suplimentară pentru copiii talentați din Moldova. Copii talentați au fost considerați cei care se ocupă cu arta în general, coregrafie, teatru, sport.

„Dar noi trăim în secolul XXI și începem să înțelegem tot mai mult că, cîștigă cei care pot conștientiza condiția de astăzi – tehnică, creativă, fizică. În republica noastră, cu toată calitatea educației noastre, această problemă s-a pierdut în totalitate. Nu există școli de matematică și clase de matematică, nu există școli de fizică și clase de fizică”, a declarat Marcel Pascal.

Potrivit lui, comunitatea științifică pentru elevi „Viitorul”, care era una dintre cele mai bune din Uniunea Sovietică, este închisă demult. De exemplu, în 1981, societatea „Viitorul” a organizat concursuri pentru elevii școlilor și școlilor profesionale pentru cel mai bun proiect de experiment spațial.

„Elevii noștri se gîndeau, într-adevăr, la spațiu, la cum și ce fel de experiment poate fi efectuat pe orbită sau cu ce, de exemplu, să ocupe timpul astronauților. Existau concursuri interesante, de exemplu, pentru cele mai bune sarcini ale tinerilor oameni de știință pentru copiii din brigăzile de elevi. Împreună cu tinerii oameni de știință, elevii din mediul rural inventau și făceau experimente care permiteau crearea uneia dintre cele mai bune gospodării țărănești din acea perioadă”, a declarat Marcel Pascal.

Potrivit acestuia, în Ucraina, țara vecină, există și astăzi un astfel de sistem care se numește MAS – Mica Academie de Științe – unde elevii se ocupă cu creativitatea științifică.

Marcel Pascal și-a exprimat regretul că la noi în țară acest domeniu a fost distrus în totalitate. La exterior stăm bine, cîntăm și dansăm, elevii noștri se prezintă bine la diferite emisiuni precum „Căutăm talente”.

„Avem și noi tineri deștepți, chiar cîștigă pe undeva. Dar cel mai supărător lucru este că noi nici măcar nu acordăm atenție acestei laturi a educației. Are loc o dezindustrializare, nu doar a țării noastre, ci și a creierelor noastre. Nu ne gîndim deloc la creativitatea tehnică”, consideră expertul.

El a menționat că în Moldova mai există cîteva centre de tineri tehnicieni, tineri naturaliști, dar aceștia se ocupă cu modelarea aeronavelor, modelarea rachetelor, proiectare tehnică, unele lucrări manuale. Nu există invenții și descoperiri în acest sens. Iar în cazul în care vrem, de exemplu, să ne dezvoltăm copilul talentat (să presupunem că avem propriul nostru Perelman care a demonstrat ipoteza lui Poincaré), el nu are nicio șansă de a se dezvolta și de a se perfecționa în țară, iar aceasta este o mare problemă.

„Dacă mîine vom închide Academia de Științe pentru că nu sînt oameni de știință, noi știm de ce. Căci știința este o piramidă. Din 100 de mii de copii deștepți care se ocupă cu creația științifică, pot exista 1000 care vor dori să se ocupe cu știința sau invențiile, dintre aceștia 100 pot deveni buni savanți, iar cel puțin unul dintre ei va fi un mare talent de nivel mondial”, a subliniat custodele Muzeului de Istorie a Învățămîntului din Moldova.

Potrivit acestuia, societatea și autoritățile trebuie să înțeleagă în primul rînd că știința este necesară, că avem nevoie de oameni, de oameni de știință, de inventatori, care să vină din nou la școală. Poate că ar trebui să creăm o specializare de profil în una, două sau trei școli unde să poată învăța talentele științifice și tehnice, pe care, fără îndoială, le avem. Sau, poate, să organizăm căutarea specializată a copiilor talentați. Să formăm o opinie publică pe această temă, pentru a cultiva în țară oameni de știință mari.

Marcel Pascal a recunoscut că este foarte îngrijorat de dezintelectualizarea țării noastre.

El a remarcat că poate în Uniunea Sovietică existau prea multe lucruri fundamentale și nu existau lucruri aplicate, dar acum există doar lucruri aplicate fără cele fundamentale, iar acest lucru este, de asemenea, rău. Specialistul a subliniat că în învățămînt trebuie să existe două ramuri: umanitară și tehnică.

Întrebat despre motivul pentru care știința a fost neglijată, custodele Muzeului de Istorie a Învățămîntului din Moldova a spus că în anii '90 noi am pierdut generația care se ocupa de știință. Oamenii de știință au plecat, iar acum au ajuns la putere oameni care au absolvit într-o perioadă în care știința nu mai era o prioritate. Din păcate, faptul că educația științifică nu ocupa un loc prioritar în anii 2000, acest lucru i-a afectat într-o oarecare măsură și pe absolvenți, care acum ocupă diverse funcții de conducere.

Printre altele, în opinia sa, în Moldova există și o teamă provincială cu privire la: despre ce fel știință poate fi vorba într-un stat mic. Dar noi am avut o știință bună, în special agricolă și biologică. Aveam fiziologi, geneticieni, fizicieni de talie mondială, o excelentă școală de inginerie și invenții.

De asemenea, el a subliniat că problema educației științifice în Moldova este legată și de faptul că în țară existau multe întreprinderi mari, care aveau nevoie de ingineri, iar apoi acestea s-au închis și au încetat să mai fie competitive.

Custodele Muzeului de Istorie a Învățămîntului din Moldova consideră că în Moldova există mulți oameni talentați, dar care nu au condiții ca se evolueze, mulți dintre ei pot lucra o viață întreagă în calitate de manageri de vînzări, fiind, de fapt, mari tehnicieni.

Specialistul consideră că, chiar dacă Moldova vrea să intre în Europa, ea trebuie să meargă acolo egală în toate direcțiile, inclusiv în domeniul tehnico-științific, pentru că nu poți zbura cu o singură aripă.

În opinia sa, Moldova are două căi: să adopte poziția „fiecare greier își știe gura” sau, dimpotrivă, să fie îndrăzneață și să spună: „Da! Noi vrem! Da, noi vom demonstra! Vom contribui la civilizație! „, precum estonienii care au participat la crearea Skype.

Specialistul consideră că putem începe popularizarea științei cu rezolvarea problemelor de mediu în cadrul școlilor ecologice. De asemenea, trebuie acordată o mai multă atenție promovării științei în școlile din mediul rural, ținînd cont de faptul că Moldova este o țară agrară, iar pe vremuri existau brigăzi științifico-educaționale și de producție care făceau experimente pe teritoriul școlii lor, iar experiențele care aveau succes erau împrumutate de întreaga Uniune Sovietică. Din astfel de școli rurale au ieșit zeci de candidați și doctori în știință.

Poate că ar trebui să reînviem societatea științifică a elevilor, deoarece este una dintre formele de organizare a procesului pedagogic orientat spre educarea unei personalități capabile să învețe independent și să aibă o abordare creativă față de rezolvarea problemelor.

Preluat de la: Noi.md