Șefa statului a subliniat că odată cu lansarea Programului național de împădurire, silvicultorii au semnalat o problemă mai veche – este vorba de pădurile plantate anterior pe terenurile primăriilor, care nu puteau fi înregistrate și întreținute de autoritățile locale.

Noul Cod silvic, pe lîngă mai multe reguli și oportunități pentru pădurile administrate de stat, aduce mai multă claritate și în modul de gestionare a pădurilor de către primării și vine să-i ajute pe primari să acceseze finanțare din Fondul Național pentru Mediu pentru elaborarea amenajamentelor silvice.

„Avem grijă de pădurile noastre, căci ele înseamnă mai multă apă în fîntîni și rîuri, un sol mai fertil, un aer mai curat și o viață mai sănătoasă”, a punctat președinta.

De remarcat faptul că, după ce deputații au aprobat noul Cod silvic, societatea civilă a venit cu o serie de critici. Mulți ecologiști au criticat noul Cod silvic adoptat de autorități, considerînd că acesta trebuie îmbunătățit.

Potrivit activistului de mediu, la citirea legii, se creează impresia că deputații au susținut Codul împotriva restaurării pădurilor și de dragul obținerii unui profit de către o mînă de oameni care parazitează pe seama vînzării patrimoniului național.

Totodată, potrivit expertului, fîșiile forestiere din țara noastră trebuie să fie finanțate integral de stat. Statul trebuie să aibă grijă de acest patrimoniu al țării, iar regulile trebuie înăsprite, în așa fel ca cei care se ocupă de defrișările ilegale să fie pedepsiți, iar exportarea lemnului să fie categoric interzisă.
”Din păcate, în țara noastră este observată o practică judicioasă, cînd pădurarii împreună cu inspectorii de pădure găsesc șiretlicuri legale și mai puțin legale pentru a autoriza defrișările”, a precizat Nicolae Pascaru.

Expertul menționează că în țara noastră în ultimii ani s-a format o adevărată mafie a lemnului care se ocupă cu tăierea pădurilor și mai ales cu exportul acestei mase lemnoase.

Vicepreședintele ”EcoDava” a subliniat că Republica Moldova nu trebuie să exporte lemnul, dar să îl importe pentru a acoperi necesitățile interne. Mai mult decît atît, în cazul necesității populației, cererea pentru lemnele de foc poate fi acoperită prin dezrădăcinarea grădinilor inutile, tăierea ramurilor uscate și a copacilor uscați, a livezilor vechi. Totodată, trebuie de creat o direcție specială pentru fabricarea peceților care ar servi la încălzirea caselor. Fiecare sat trebuie să aibă aceste mini fabrici de fabricare a peceților astfel încît gospodăriile care nu au gaz să le poată procura.

Potrivit lui Nicolae Pascaru, sarcina principală a pădurarului este de a împiedica tăierea pădurilor și de a planta noi copaci.

”Pădurile trebuie protejate, dar nu distruse. Statul trebuie să creeze mai multe proiecte naționale de înverzire a țării noastre”, a concluzionat Pascaru.

Preluat de la: Noi.md