…Ucraina se pregătește să închidă rîul Nistru dacă partidul „greșit” cîștigă alegerile din Republica Moldova. Uniunea Europeană își va „închide imediat ușile”, va revoca regimul fără vize pentru moldoveni, va înceta să ofere fonduri și „toate construcțiile din țară vor fi oprite”. Zece mii de soldați ruși au rezervat deja zboruri comerciale pentru a invada Republica Moldova. Mercenari recrutați de serviciile de informații rusești, care sunt antrenați în tabere speciale din Serbia pentru a destabiliza situația din Moldova, se grăbesc să-i ajute…

Pe fondul acestor „strășnicii”, difuzate de conducerea țării și de PAS în ultimele zile ale campaniei electorale, este cumva jenant chiar și să scrii despre banalități precum promisiunile de campanie ale concurenților electorali. Despre ce fel de creșteri salariale și de pensii, optimizarea aparatului de stat, reindustrializarea sau acordarea de credite industriei și agriculturii vorbim, dacă se profilează o „apocalipsă” la scară regională? Cel puțin, asta susțin reprezentanții candidatului numărul unu.

Și totuși, în ultima zi de campanie înaintea alegerilor parlamentare, vă vom spune ce mai promit alegătorilor partidele și candidații independenți, care candidează în parlamentare.

Aderarea Moldovei la UE – unele în 2028, altele în 2029

Înainte de alegeri, Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare, și-a asumat cinci angajamente pentru următorii patru ani. În primul rînd, semnarea tratatului de aderare a Republicii Moldova la UE pînă în 2028, înainte de sfîrșitul celui de-al doilea mandat al Maiei Sandu. Președintele PAS, Igor Grosu, a declarat că acesta este un „obiectiv național” și că numai cu PAS Republica Moldova poate deveni membră a Uniunii Europene. „Ne-am stabilit un obiectiv și îl considerăm realist: pînă în 2028, Republica Moldova trebuie să finalizeze procesul de negocieri [care încă nu a început oficial – nota red.] și să depună o cererea de aderarea la UE”, a declarat Grosu.

Ce-i drept, principalul mesaj de campanie al partidului de guvernămînt din Republica Moldova a fost imediat infirmat chiar în cadrul Uniunii Europene: așa cum au relatat Politico și Euronews, Uniunea Europeană a refuzat să accelereze aderarea Republicii Moldova după ce Kievul a avut obiecții, iar aderarea Ucrainei la UE, cu care Republica Moldova negociază în tandem, a fost paralizată de Ungaria. „Astfel, Republica Moldova se află într-o situație politică dificilă”, a remarcat Euronews. Mai mult, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat explicit, că în 2028 extinderea UE se va limita probabil la o singură țară – Muntenegru, care este țară candidată din 2010 și negociază aderarea din 2012.

Un punct interesant: Marta Kos, vorbind despre perspectivele Muntenegrului de a deveni al 28-lea membru al Uniunii Europene în 2028, a spus că timpul mediu de ratificare a tratatelor de aderare este de 1-2 ani. Aceasta înseamnă că, pentru ca mesajul de campanie al PAS să se materializeze cu adevărat, Moldova trebuie să finalizeze negocierile formale de aderare, care nici măcar nu au început încă, să finalizeze și să închidă toate capitolele de negociere în termen de un an și să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană, astfel încât aceasta să poată fi ratificată pînă în 2028. Acest lucru este total nerealist.

Din moment ce PAS a stabilit anul 2028 ca fiind „ora X” , blocul “Împreună” În platforma sa electorală, a declarat că obiectivul său era aderarea Moldovei la Uniunea Europeană pînă în 2029, precum și modernizarea țării. Cu toate acestea, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa a adoptat o abordare mai realistă a problemei aderării: pînă în 2029, intenționează să implementeze doar 80% din legile și reglementările UE în legislația națională și să creeze un minister separat pentru integrarea europeană.

Majoritatea concurenților electorali, însă, au declarat vag în platformele lor, că favorizează integrarea europeană și o consideră principala cale de dezvoltare a țării, dar nu au specificat niciun termen concret pentru aderare.

Abolirea președinției și un parlament „de clasa econom”.

Moldova nu are nevoie de un parlament cu 101 membri, avînd în vedere situația demografică actuală și bugetul țării. Mulți participanți la campanie consideră că numărul parlamentarilor ar trebui redus.

Candidatul independent Andrei Năstase propune economisirea a 10 miliarde de lei prin eficientizarea guvernării și reducerea cheltuielilor inutile. Pentru a realiza acest lucru, numărul parlamentarilor ar trebui redus de la 101 la 61, numărul ministerelor de la 14 la 9, salariile excesive ale funcționarilor guvernamentali ar trebui eliminate și „consiliile raionale parazitare” ar trebui lichidate, asigurînd o autonomie și o autoritate financiară reală pentru primării, consideră candidatul.

Și partidul Alianta “Moldovenii” intenționează să reformeze și să optimizeze întregul aparat de stat. Acesta propune schimbarea structurii guvernului, reducerea numărului de ministere la 8-9 și desființarea funcției de președinte pentru a evita în viitor situațiile, în care șeful statului se confruntă cu parlamentul și guvernul, ceea ce duce la stagnare în guvernare, eșecul formării unui executiv și realegeri. Alianța „Moldovenii” notează că desființarea funcției de președinte va permite, de asemenea, economii semnificative: în ultimii cinci ani, aproximativ 180 de milioane de lei au fost cheltuiți pentru aparatul prezidențial, cheltuielile pentru acest post sporind de la 27,9 milioane de lei în 2021 la 42 de milioane de lei în 2025.

Iar “Partidul nostru”, dimpotrivă, propune consolidarea rolului președintelui și, prin referendum, transformarea republicii parlamentare în una prezidențială, cu introducerea funcției de vicepreședinte.

Programul electoral al mișcării „Respect Moldova” propune reducerea cheltuielilor guvernamentale pentru aparatul de stat prin reducerea numărului de ministere de la 14 la 9 și a numărului de deputați de la 101 la 61, și revenirea la un sistem de vot mixt „pentru a asigura eficiența și responsabilitatea guvernării”. Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa consideră că Moldova ar trebui să aibă 12 ministere și 71 de deputați în parlament, ceea ce ar economisi cca 2 miliarde de lei anual.

Iar partidul „Moldova Mare”, condus de fosta procuroră anticorupție Victoria Furtună, este convins că numărul deputaților ar trebui înjumătățit. „Cincizeci și unu de deputați sunt suficienți, iar restul să meargă la muncă ca toți ceilalți”, a declarat liderul mișcării.

Cei din „Moldova Mare” au calculat că un deputat costă statul aproximativ 50.000-60.000 de lei pe lună, adică peste 700.000 de lei pe an. Aceasta înseamnă că numai plata salariilor aleșilor necesită peste 70 de milioane de lei pe an. Reducerea la jumătate a numărului de parlamentari ar economisi aproximativ 34 de milioane de lei, care ar putea fi folosiți pentru școli, spitale sau drumuri, potrivit partidului Moldova Mare.

Revoluție economică în stil moldovenesc.

Aproape toți concurenții electorali din 2025 promit o revoluție economică sau salt economic după venirea lor la putere, dar metodele variază.

Componenta economică a programului electoral al Blocului Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor și Viitorului Moldovei se numește „Economie Avansată”. Blocul va implementa imediat măsuri după venirea la putere: negocieri privind achiziționarea de gaze naturale pentru o perioadă minimă de cinci ani pentru a asigura securitatea energetică. Prețul gazelor pentru consumatorii finali nu va depăși 6-8 lei pe metru cub. Se vor institui controale de stat ale prețurilor la bunurile social-importante. Va fi lansat un proiect național de industrializare prin crearea unui Fond de Stat pentru Dezvoltare Industrială pentru perioada 2025-2029 și a 18 platforme industriale multifuncționale în centrele regionale ale țării. Va fi înființată o bancă comercială de stat pentru a gestiona toate mecanismele de finanțare publică, inclusiv proiectele de industrializare ale țării. Va fi asigurată o politică fiscală stabilă pentru cel puțin 3-5 ani și va fi stabilită cota zero de impozitare pentru veniturile reinvestite în segmentele țintă, stabilite de stat. Va fi introdusă finanțarea directă de stat pentru proiectele micro-industriale în zonele rurale (măcinarea făinii, producția de ulei, uscarea fructelor, producția și ambalarea sucurilor, prelucrarea, manipularea și ambalarea produselor agricole, cărnii etc.). Vor fi create trei centre agroalimentare regionale pe baza achizițiilor de stat, prin care vor fi promovate produsele naționale moldovenești pentru export. De asemenea, va fi introdusă o cerință care impune lanțurilor de retail să dedice cel puțin 50% din spațiul lor de rafturi produselor autohtone.

Să asigure o politică fiscală adecvată se angajează și blocul „Alternativa”, care propune abandonarea modelului represiv și trecerea la stimularea afacerilor și a investițiilor. De exemplu, membrii acestui bloc intenționează să introducă o scutire de TVA pentru bunurile importate pînă la vînzarea acestora, impozitarea profiturilor doar la plata dividendelor, introducerea unor regimuri fiscale speciale pentru industriile strategice, revizuirea regimului fiscal pentru zonele economice libere, simplificarea legislației fiscale și reducerea impozitelor locale pentru întreprinderile mici și introducerea unui regim fiscal diferențiat pentru sectorul agricol.

”Alternativa” promite, de asemenea, eliminarea barierelor comerciale cu Rusia și țările CSI, asigurarea investițiilor în infrastructură la un nivel de 10% din PIB (pentru implementarea acestei măsuri, se preconizează crearea unui Fond Național de Investiții), lansarea unui program național de irigații agricole pentru creșterea suprafețelor irigate la 15% pînă în 2030, crearea unui Fond de Stat pentru Garantarea Împrumuturilor Fermierilor, reluarea programelor de industrializare, limitarea inspectării afacerilor la o singură dată în trei ani, digitalizarea serviciilor vamale și publice și crearea unor instanțe de arbitraj de stat pentru soluționarea rapidă a litigiilor comerciale.

Din planurile partidului Alianța “Moldovenii” face parte crearea unui Fond de Dezvoltare Economică, care va fi înființat de guvern cu participarea financiară a Băncii Naționale. Scopul fondului este utilizarea eficientă a resurselor financiare ale statului pentru a sprijini afacerile, a stimula producția, a dezvolta infrastructura și a oferi cetățenilor credite ipotecare accesibile. De asemenea, se propune lansarea unui Sistem Național de Control Online al Stocurilor: acesta va elimina contrabanda, va pune capăt rambursărilor ilegale de TVA și oricăror practici, care umflă artificial prețurile. Alianța „Moldovenii” relatează că contrabanda privează bugetul țării de aproape 2 miliarde de lei anual, în timp ce rambursările ilegale de TVA costă statul peste 1 miliard de lei anual. În plus, rezervele depozitelor sunt manipulate (de exemplu, prin ascunderea rezervelor de cereale sau petrol), ceea ce duce la creșteri artificiale ale prețurilor de 10-15% la bunurile esențiale. Pe toate chestiunile inițiate de Alianța Moldovenii, conducerea partidului publică și prezintă zilnic, într-o adresă video, câte un proiect de lege (în total sunt 26).

Formațiunea politică a elaborat și un Plan de Industrializare a Țării, care ia în considerare caracteristicile specifice fiecărui raion, și propune soluții concrete. O altă inițiativă a Alianței „Moldovenii” este că astăzi, țara are milioane de metri pătrați de clădiri nefinisate și pustii, dar businessul nu are acces la ele. Alianța „Moldovenii” consideră că pentru producere aceste spații ar trebui oferite în chirie gratuit, iar statul să aibă venituri din impozitele pe salarii, profituri și alte taxe.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune în secțiunea economică a programului electoral transferul majorității profiturilor Băncii Naționale la buget.

Partidul de guvernămînt se angajează, de asemenea, să atingă o creștere economică anuală de 5% pînă în 2027 și să dubleze PIB-ul în următorii zece ani. Cu toate acestea, această promisiune electorală diferă semnificativ de previziunile Ministerului Economiei, supus PAS. Conform celui mai optimist scenariu, Ministerul Economiei prognozează o creștere de 3-4% pentru perioada 2026-2028, în timp ce, conform scenariului de bază al ministerului, o creștere de 2% s-ar putea să nu fie atinsă până în 2028. Așadar, pe cine ar trebui să credem?

Salarii și pensii: Cine dă mai mult?

Candidații la alegerile parlamentare din 2025 sunt generoși, mărinimoși și fastuoși în promisiunile lor de a „crește, aprofunda și extinde” pensiile, salariile și beneficiile sociale, în ciuda faptului că bugetul de stat, potrivit fostului prim-ministru Vladimir Filat, oscilează în prezent între supraviețuire și colapsul investițiilor.

PAS, de exemplu, promite că pînă în 2030, salariul minim va crește de la 5.500 de lei la 10.000 de lei, iar salariul mediu va crește de la 16.000 la 25.000 de lei. Partidul Național Moldovenesc se angajează să egaleze treptat pensiile pensionarilor din Republica Moldova cu cele din România. Platforma electorală a partidului prevede, de asemenea, alocarea unei părți din veniturile din impozitarea criptomonedelor pentru creșterea pensiei minime și crearea de fonduri private de pensii administrate de bănci licențiate.

Blocul “Alternativa” a anunțat că primul său pas în sfera socială va fi „restituirea celor 15% pe care guvernul i-a furat de la pensionari atunci cînd a indexat pensiile cu doar 15% în 2023, și nu integral conform ratei inflației – 30%”. După cum a declarat fostul prim-ministru Ion Chicu, „un calcul simplu arată că PAS a luat în medie 11.000 de lei din buzunarul fiecărui pensionar”. Blocul Alternativa intră și el în parlament cu așa-numita „Lege a Vieții”, care prevede că facturile la utilități nu trebuie să depășească 10% din salariul mediu pe economie.

Și blocul Patriotic se angajează, de asemenea, să realizeze o indexare suplimentară a pensiilor cu 15%, care nu a fost implementată în 2023. De asemenea, se angajează să: reinstituie mecanismul de indexare semestrială a pensiilor, să stabilească legislativ o pensie minimă nu mai mică decît minimul de existență, să oprească creșterea vîrstei de pensionare și să revină la vîrsta standard de pensionare de 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați, să stabilească un sprijin financiar anual de 7.000 de lei pentru concedii pentru cetățenii cu pensii mici și să majoreze treptat indemnizația unică la naștere la 50.000 de lei.

Partidul Social Democrat European (fostul PDM) promite să majoreze pensia minimă la 5.000 de lei și salariul mediu pe economie la 20.000 de lei. Mișcarea Respect Moldova se angajează să dubleze salariile profesorilor în termen de doi ani și să ofere școlilor rurale „protecție împotriva închiderii”. În cele din urmă, Partidul Nostru promite să deschidă farmacii online în fiecare sat și magazine sociale de stat în fiecare centru raional și să majoreze indemnizația de naștere la 200.000 de lei.

„Înapoi la județe” (+ Reforma administrației publice)

Cererea unei reforme administrativ-teritoriale imediate este formulate în aceste alegeri în principal de partidele unioniste, care doresc ca Moldova să fie „ca România”.

De exemplu, Partidul Liberal afirmă în platforma sa electorală, că actuala structură administrativ-teritorială a țării „a fost formată de Uniunea Sovietică pentru controlul politic asupra fostei RSS Moldovenești” și astăzi „subminează capacitatea financiară a administrațiilor centrale și locale”. Prin urmare, structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova „trebuie adusă la standardele europene”. Potrivit liberalilor, „standardele europene” înseamnă împărțirea țării în patru județe în loc de 32 de raioane.

Partidul Național Moldovenesc consideră că, prin abandonarea sistemului raional, Republica Moldova ar trebui împărțită în nouă județe, așa cum era la sfîrșitul anilor 1990. Această structură, potrivit partidului lui Dragoș Galbur, ar economisi anual peste 1,3 miliarde de lei. PNM propune, de asemenea, ca jumătate din ministere și agenții de stat de la Chișinău să fie transferate în regiuni.

Liga Orașelor și Comunelor (LOC) nu insistă asupra reformei administrative, dar promite o reformă completă a administrației publice pentru a asigura o autonomie reală și o descentralizare financiară a administrațiilor locale. În acest scop, propune direcționarea a 5% din TVA și a unei părți din impozitul pe profit către bugetele primăriilor, lăsînd în același timp impozitul pe venitul persoanelor fizice în sarcina autorităților locale. De asemenea, propune reorganizarea consiliilor raionale – transformarea structurilor raionale în centre regionale strategice, „regionalizarea” serviciilor publice din domeniul educației, sănătății, economiei și gestionării fondurilor europene și împuternicirea autorităților locale să înființeze forțe de poliție locale „pentru a menține ordinea publică conform modelului european”. Între timp, „Partidul Nostru” propune dizolvarea completă a consiliilor raionale și transferul direct de fonduri către primării.

„Alianța Moldovenii se opune lichidării raioanelor și propune ca, pe baza acestora, să fie create clustere industriale cu scopul de a transfera activitatea de afaceri în provincie. De asemenea, în programul său, se concentrează mai mult pe modul în care țara poate câștiga bani care ar putea fi cheltuiți pentru dezvoltarea programelor sociale. Totodată, Alianța Moldovenii propune dublarea cotei de mijloace din bugetul de stat alocate pentru educație, știință, cultură și asigurarea pensiilor.”

Ce altceva promit candidații?

“Blocul patriotic” promite că limba de stat a Republicii Moldova va fi din nou numită moldovenească, iar limba rusă va primi statutul de limbă de comunicare interetnică. „Patrioții” intenționează, de asemenea, să anuleze sărbătorirea Zilei Europei pe 9 mai- va fi în exclusivitate Ziua Victoriei, și să instituie o „Zi Națională a Familiei”. Partidul „Moldova Mare” al Victoriei Furtună susține „identitatea poporului și a cetățeanului moldovenesc”, și pledează pentru ca limba de stat să fie numită „moldovenească”.

După intrarea în parlament, blocul „Alternativa” intenționează să inițieze o lege privind opoziția, care ar acorda opoziției parlamentare controlul asupra Camerei de Conturi, Comisiei Electorale Centrale, Consiliului Audiovizualului și a Consiliului de Observatori Teleradio-Moldova, precum și controlul parlamentar asupra Serviciului de Informații și Securitate, Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Interne. În plus, „Alternativa” dorește să revizuiască „antireforma în domeniul activității antreprenoriale bazate pe patentă”.

Partidul Alianța „Moldovenii” propune crearea Agenției Naționale a Pădurilor și Apei, pentru a stopa „degradarea alarmantă a pădurilor din Republica Moldova”, intenționează să impună un moratoriu asupra defrișărilor și să lanseze programe de reîmpădurire la scară largă. Alianța „Moldovenii” propune, de asemenea, crearea așa-numitelor „ferme de carbon” în Moldova. În cadrul acestei inițiative, orice persoană fizică, arendaș de terenuri sau administrație locală va putea înființa plantații forestiere (așa-numitele păduri private) pe baza unei hărți naționale de ecologizare și va participa la un sistem de certificare a carbonului.

Blocul “Împreună” În platforma sa electorală, promite liberalizarea pieței muncii pentru a simplifica angajarea străinilor în Moldova. Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) intenționează să lanseze un program de sprijinire a locuitorilor din mediul rural în achiziționarea de biciclete electrice.

Mai mulți candidați electorali au scris în platformele lor că Moldova ar trebui să aibă o armată profesionistă, cu serviciu exclusiv pe bază de contract, deși multe țări europene, reieșind din evenimentele globale, au reinstaurat recent sau iau în considerare reinstaurarea serviciului militar obligatoriu general.

Astfel, mișcarea “Respect Moldova” propune abolirea serviciului militar obligatoriu și trecerea la o armată pe bază de contract, dotarea acesteia cu arme moderne și creșterea cheltuielilor militare la 2% din PIB. Pentru a crește interesul față de serviciul militar, propune oferirea locuințelor permanente pentru militari, cu opțiunea de privatizare a acestora după 15 ani de serviciu, precum și plata unor „salarii competitive”. Partidul Nostru propune, de asemenea, abolirea serviciului militar obligatoriu și trecerea la o armată pe bază de contract. După cum a declarat liderul lui, Renato Usatîi, „este mai bine să întreții o mie de soldați bine pregătiți și echipați decăt mii de băieți desculți, prost îmbrăcați și nemotivați”. Aceeași prevedere este inclusă în platforma electorală a Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB) (profesionalizarea deplină a armatei, dezvoltarea unităților de apărare teritorială, crearea unui centru național pentru protecția infrastructurii critice împotriva atacurilor cibernetice), și a Armatei Naționale a Republicii Moldova (plus reforma SIS și crearea unui serviciu separat de informații externe). În plus, PNM propune înființarea unui serviciu național de drone pentru o mai bună dotare a forțelor armate.

Xenia Florea

Preluat de la: Noi.md