„Spre finalul” procesului legislativ, la ultima ședință plenară a sesiunii de primăvară, unde deputații au aprobat aproximativ 80 de proiecte de lege, a devenit deosebit de evident: activitatea parlamentară și-a pierdut demult structura și previzibilitatea, fiind subordonată intereselor de moment și conjuncturii politice..
Pe ultima sută de metri, prin „votul la pachet”, au fost adoptate în grabă numeroase proiecte de lege controversate. Printre acestea se numără amendamentele scandaloase care extind semnificativ puterile președintelui în domeniul securității naționale și introduc sancțiuni penale pentru nesupunere în ajunul alegerilor, precum și noua versiune a Legii privind avocatura, care a provocat indignarea comunității juridice.
Actualul parlament va fi amintit mai ales pentru schimbările haotice în calendarul de examinare a proiectelor de lege și apariția bruscă a unor inițiative importante, a căror discuție este redusă la o formalitate. Acest lucru nu numai că împiedică deputații și experții să studieze textul proiectului, dar creează și un vid informațional, căci privează societatea de oportunitatea de a monitoriza procesul legislativ și de a-l influența. Lipsa unor reguli clare și a consecvenței în procesul decizional introduce incertitudine în viața politică și socială a țării, subminează încrederea în parlament ca temelie a democrației.
Parlamentul Republicii Moldova și-a încetat oficial atribuțiile pe 11 iulie, dar continuă să funcționeze pînă la aprobarea noului organ legislativ, care va fi ales pe 28 septembrie, 2025. În ultimii patru ani, activitatea Parlamentului fiind constant supusă unui control public atent, a provocat critici serioase în ceea ce privește transparența și calitatea deciziilor luate. Adesea, deputații partidului de la guvernare au modificat radical ordinea de zi inițială a ședințelor, anulînd efectiv pregătirea preliminară a colegilor lor și lipsindu-i de posibilitatea de a aprofunda esența inițiativelor promovate.
Mai mult, o parte semnificativă a proiectelor de lege, cu încălcarea regulamentelor aprobate, au fost adoptate fără publicarea tuturor documentelor și concluziilor însoțitoare necesare, precum și ocolind termenele stabilite pentru depunerea propunerilor de către părțile interesate. După cum au remarcat în mod repetat experții, o astfel de practică privează inevitabil publicul de posibilitatea de a înțelege pe deplin adevărata natură și consecințele deciziilor luate, creează un sentiment de muncă în culise.
O problemă separată a fost absența aproape completă a unui consens constructiv între guvern și opoziție. Deputații opoziției s-au trezit, de facto, izolați, propunerile lor au fost ignorate, iar criticile justificate au rămas neauzite. Conform calculelor liderului Partidului Comunist, fostul președinte Vladimir Voronin, din aproape 300 de proiecte depuse de opoziție, actuala majoritate parlamentară a acceptat doar patru. „Ne-au batjocorit nu doar pe noi, reprezentanții opoziției, ci și pe alegătorii care ne-au delegat în acest parlament. O sută de mii de cetățeni au votat pentru ca noi să fim în parlament, iar ei nu numai că nu au acceptat, nu au votat pentru, dar nici măcar nu le-au inclus pe ordinea de zi”, spune Voronin.
Potrivit experților, astfel de practici duc la fragmentarea peisajului politic, sporesc polarizarea societății și împiedică formarea unei agende naționale unice. În plus, legitimitatea deciziilor luate este pusă la îndoială în ochii unei părți semnificative a populației, care vede această abordare ca pe un dictat al majorității, nu ca pe rezultatul unei discuții democratice.
Ședința plenară din 10 iulie, pe care unii experți au numit-o deja „Joia Neagră”, a fost deosebit de relevantă. Asociația Promo-LEX, care monitorizează activitatea parlamentului, a raportat încălcări grave ale Regulamentului de procedură al Parlamentului în procesul decizional din cadrul acestei sesiuni. După cum s-a menționat, multe proiecte de lege au fost votate cu abateri de la proceduri – de la modificarea ordinii de zi la limitarea dreptului deputaților de a face propuneri pentru îmbunătățirea conținutului documentelor.
În total, la ședința finală au fost examinate 81 de proiecte, asta în timp ce inițial erau planificate 66. Totodată, publicul, inclusiv mulți deputați care au votat ascultător „pentru”, a aflat conținutul majorității dintre acestea după publicarea versiunii finale în Monitorul Oficial. Unele inițiative au fost înregistrate în aceeași zi, iar 22 de proiecte – cu 1-2 zile înainte de vot, fără consultări adecvate. Cea mai mare parte a proiectelor de lege au fost adoptate în minute numărate: în 54 de cazuri, discuția a durat mai puțin de două minute. Fracțiunea de opoziție a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor a boicotat ședința.
Promo-LEX consideră că această abordare este o practică dăunătoare, care reduce calitatea legislației și împiedică publicul să înțeleagă esența deciziilor luate. Organizația notează că între 25% și 65% dintre inițiativele adoptate nu au îndeplinit cerințele de transparență. Potrivit Promo-LEX, înregistrarea proiectelor în ziua votării încalcă standardele de transparență și împiedică discuțiile de calitate. În plus, pentru 33 de proiecte de lege nu au fost publicate opinii juridice și evaluări anticorupție, iar în 41 de cazuri, deputații nu au putut face amendamente, ceea ce contravine regulamentului parlamentar.
Experții observă că, prin adoptarea legilor în acest mod, fără o analiză cuvenită și o discuție deschisă, cu încălcarea propriului Regulament de Procedură, parlamentul nu numai că ignoră procedurile, ci, de fapt, votează orbește. Nici deputații, nici publicul nu au suficient timp pentru a analiza proiectele de lege, multe dintre acestea conțineau inovații importante, ce pot afecta dramatic viața cetățenilor și situația din țară.
Activitatea parlamentului moldovean este în continuare opacă din cauza lipsei extreme de informații pe site-ul său oficial. Potrivit Promo-LEX, aproximativ jumătate din categoriile-cheie de informații de pe portal fie lipsesc complet, fie sunt prezentate doar fragmentar. De exemplu, nu există procese-verbale complete ale audierilor și rapoartelor comisiilor, detaliile consultărilor publice și activitatea consiliilor de experți sunt ascunse. În plus, site-ul nu oferă posibilitatea de abonare la știri și este disponibil exclusiv în limba de stat. Toate acestea fac din resursă un paravan, care împiedică controlul public deplin asupra procesului legislativ.
În opinia observatorilor, graba și lipsa de transparență nu numai că subminează încrederea în puterea legislativă, dar cresc și riscul luării unor decizii eronate sau chiar dăunătoare, fapt confirmat de numeroase exemple. Astfel de practici înseamnă că reglementările adoptate necesită adesea ajustări complexe și costisitoare, ceea ce pune o povară asupra bugetului și societății.
Deputatul PAS Radu Marian a recunoscut la televizor, că s-au comis erori procedurale în timpul adoptării modificărilor la Legea avocaturii în ultima sesiune a Parlamentului, inclusiv lipsa unor consultări suplimentare. Aprobarea acestei inițiative a dus la o grevă a avocaților, care nu exclud prelungirea protestului și chiar intensificarea acestuia – chiar și refuzul complet de a participa la ședințele de judecată, dacă legea va fi semnată de președintă.
„Îi înțeleg pe colegii mei – totul era în ultima clipă, era important și au evaluat importanța în raport cu procedura”, a clarificat Marian. Astfel, deputatul a confirmat în esență, că încălcările procedurale au fost o decizie deliberată de a accelera adoptarea legilor, în ciuda subminării inevitabile a încrederii în procesul legislativ, a unui declin critic al calității aplicării legii și a altor consecințe potențiale grave pentru sistemul juridic.
Modificările scandaloase ale legislației privind securitatea națională, care extind semnificativ puterile președinției în ajunul alegerilor parlamentare, au trecut și prin „votul pachetului” din 10 iulie. Astfel, Consiliul Suprem de Securitate va deveni organul central de coordonare în acest sistem, iar deciziile sale vor fi obligatorii pentru toată lumea, inclusiv pentru parlament și guvern. Nerespectarea deciziilor poate duce la pedepse penale, chiar și la 5 ani de închisoare.
Deputata independentă, fosta membră PAS Olesea Stamate, vorbește foarte rezervat despre activitatea actualului parlament. Ea consideră că „această convocare parlamentară a avut legitimitate populară, a avut sprijin extern, a avut resurse, dar și-a pierdut pe parcurs amprenta morală”. Potrivit acesteia, deși au fost adoptate legi bune, elaborate profesional, acestea au fost umbrite de inițiative, al căror unic scop era „consolidarea puterii la partidul de la guvernare – un scop departe de valorile democratice”.
Cristina Ciubotaru,fosta vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție, consideră că astfel de practici legislative nu numai că afectează negativ calitatea legilor, dar contravin și normelor democratice. Ea atrage atenția asupra faptului, că prin adoptarea legilor fără respectarea transparenței și a rigorii procedurale parlamentul exclude orice discuție echilibrată și face, practic, imposibilă o a doua lectură completă.
„Jumătate din ceea ce a fost adoptat într-o singură zi nu avea nici măcar un pachet complet de documente – justificări, note explicative, concluzii necesare, inclusiv concluzia guvernului, care este obligatorie în mai multe cazuri”, subliniază Ciubotaru. Potrivit acesteia, multe dintre proiectele de lege votate sunt inițiative complet noi, care nu au fost discutate și nu au putut fi adoptate în a doua lectură. Experta consideră, că autoritățile adoptă legi în așa fel ca să evite o reacție rapidă din partea celor mai „zgomotoase” categorii profesionale, cum ar fi jurnaliștii și avocații.
Fostul președinte Vladimir Voronin, care este în parlament din 1998, cu o pauză de două mandate prezidențiale în perioada anilor 2001-2009, a remarcat la televizor, că actualul organ legislativ nu a făcut practic nimic care să intre în istorie, inclusiv reforma justiției, care „a început și s-a încheiat fără rezultate concrete”. Potrivit acestuia, aproximativ 70% dintre proiectele de lege au fost modificări ale legilor existente și foarte puține dintre ele au vizat dezvoltarea țării sau probleme sociale. El a adăugat, că 57% din legile adoptate au fost propuse din exterior și „copiate” în contextul integrării europene. Voronin consideră, că toată activitatea parlamentară din actuala legislatură a fost marcată de o lipsă de conținut, rezultate și dialog real între deputați.
Ion Munteanu
Preluat de la: Noi.md