„Activitatea noului Legislativ trebuie să fie axată pe procesul de integrare a R.Moldova în Uniunea Europeană. Majoritatea parlamentară cu siguranță va activa în funcție de proiectul de țară și anume aderarea la UE. Dar marea majoritate a membrilor opoziției va încerca să vină cu declarații populiste care să-i scoată în evidență”, spune în interviul Moldova Zoom la RFI, comentatorul Ion Tăbârță. Însă principala întrebare, continuă expertul de la Chișinău, este dacă în rândurile opoziției se vor găsi și forțe care vor fi deschise la dialog și vor dori să fie o opoziție constructivă, ceea ce nu a fost în Parlamentul precedent.

„Putem să criticăm PAS-ul pentru lipsa de dialog. Însă, cel puțin la nivelul platformei parlamentare, Partidul Acțiune și Solidaritate nu a avut cu cine dialoga, pentru că opoziția din fostul legislativ fie reprezenta interesele Federației Ruse, fie reprezenta interesele grupărilor oligarhice, care, de fapt și-au dat mâna și au început împreună să acționeze contra parcursului european al Republicii Moldova”, spune comentatorul de la Chișinău.

Întrebarea este dacă se vor găsi forțe în cadrul opoziției care vor dori să aibă un dialog constructiv cu partidul aflat la guvernare, dacă PAS-ul va dori însuși să aibă acest dialog, cu toate că ar fi logic să-l aibă, mai punctează Ion Tăbârță.

„Deocamdată putem să-i excludem cu certitudine pe socialiști și comuniști. Nu cred că aceștia vor dori să aibă un dialog constructiv cu actuala majoritate din Parlament, știind foarte bine că ei sunt conectați direct de la Moscova în activitatea lor”. 

În ceea ce privește activitatea Partidului Nostru, liderul căruia este Renato Usatîi, comentatorul Ion Tăbârță spune că, liderul formațiunii a trecut printr-un proces de ”maturizare politică evidentă”.”El și acum are aceste declarații caracteristice lui, care probabil se caracterizează prin carisma personală. Dar Usatîi acum într-adevăr este mult mai matur decât în comparație cu 2013 – 2014. El ocupă o poziție neutră, dar eu nu exclud că în anumite situații ar fi posibil de purtat un dialog cu dumnealui. Renato Usatîi se pronunță pentru neutralitate, dar dacă ne uităm în tezele lui electorale, se pronunță și pentru aderarea Republicii Moldova la zona Schengen, apare o întrebare firească cum pot să adere la zona Schengen fără a deveni membru al Uniunii Europene?”.

„Eu cred că se poate de purtat un dialog cu liderul Partidului Nostru și ar fi bine să existe o altă formațiune în afară de partidul de guvernământ, să voteze legi foarte importante în procesul de negocieri de aderare la Uniunea Europeană. Într-adevăr, acum, dacă e să ne gândim la o anumită opoziție constructivă sau o formațiune care să poată purta un dialog constructiv în Parlament, desigur, în primul rând ne gândim la Partidul Nostru, al domnului Usatîi, dar urmează să vedem care va fi ulterior strategia politică adoptată de el și de Partidul Nostru ca și poziționare în legislativul moldovenesc”, susține Ion Tăbârță.

Referindu-se la ”Alternativa” care a ajuns în Parlament cu 8 mandate, expertul de la Chișinău afirmă că comportamentul politic al acestui bloc ”deocamdată este un paradox”.

„După alegeri, acest bloc are cele mai constructive mesaje, dacă putem să spunem așa. Liderii Alternativa nu au spus că nu vor vota Guvernul și programul, dar dimpotrivă, urmează să vedem. Urmează să discutăm. Ulterior vom decide. Ei au recunoscut alegerile spre deosebire de același bloc patriotic, așa că urmează să vedem ce vor face ei prin acțiuni, prin fapte, nu prin declarații. Deocamdată, ei în declarații se arată constructivi, dar urmează să vedem ce stă în spatele acestor declarații. Eu nu exclud să fie o strategie mai vicleană sau nu neapărat vicleană, dar mai ascunsă a acestui bloc, pentru a stimula un anumit constructivism. În plus, sunt suspiciuni că și acest bloc ar avea anumite conexiuni cu Moscova și, de fapt, ar fi un proiect politic rusesc camuflat”, spune Ion Tăbârță.

Dar ar putea noua majoritate parlamentară să aibă un dialog constructiv cu Partidul ”Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, aliatul lui Simion, l-am întrebat pe expertul de la Chișinău.

„Urmează să vedem ce va face. Costiuc se declară unionist, totodată, se declară suveranist de inspirație trumpistă, suveranist de tip rusesc, cum este și același Dodon. Dar totodată știm că pentru domnul Costiuc a lucrat exact aceeași rețea online care a lucrat și pentru George Simion. Există anumite interpretări că mai degrabă s-ar manifesta anti-european decât pro-european, deși poate să ne convingă de contrariu”.

În ceea ce privește desemnarea lui Igor Grosu ca speaker al Parlamentului, analistul moldovean spune că de fapt, este o problemă pentru PAS, în condițiile în care a mers în alegeri cu un lider de partid care are un rating de un procent, două, trei și de fapt toți realizează că locomotiva informală a PAS-ului în alegerile parlamentare de acum, dar și la cele din 2021, a fost Maia Sandu care de cinci ani de fapt nu mai este membră cu acte în regulă a Partidului Acțiune și Solidaritate.

„Actualul partid de guvernământ ar trebui să se gândească la o reformare a leadership-ului acestui partid, dacă vrea în continuare să joace un rol important în procesul politic din Republica Moldova sau, cu alte cuvinte, dacă vrea pentru o perioadă mai îndelungată să rămână partid de guvernământ, nu să se reducă doar la următorul mandat legislativ”.

„Igor Grosu, cel mai probabil sau practic, cu certitudine, va rămâne în continuare să exercite funcția de speaker, iar noul premier deja, cum cunoaștem, va fi domnul Alexandru Munteanu, care a provocat foarte multe comentarii. A trecut doar o săptămână de când s-a anunțat această candidatură, însă comentariile au fost foarte, foarte multe, diverse și paradoxul este că mai multe săgeți acide la adresa dlui Munteanu au venit cumva din sânul taberei pro-europene și mai puțin din partea opoziției de stânga, chiar opoziției pro-ruse”.

De ce s-a întâmplat asta? Nu a existat o comunicare eficientă din partea partidului? Poate pentru că anunțul s-a făcut în zi de hram, într-o zi liberă în Republica Moldova, printr-o postare pe Facebook.”De fapt, desemnarea lui Alexandru Munteanu pentru funcția de premier i-a luat prin surprindere chiar pe însăși membrii de partid. Desemnarea candidaturii lui Alexandru Munteanu s-a decis într-un cerc foarte și foarte restrâns. Este vorba de Maia Sandu, Igor Grosu, Dorin Recean, poate încă vreo persoană, două. Însă înțelegem că cercul ar fi fost foarte restrâns și mai degrabă aici nu este vorba despre o comunicare a partidului de guvernământ, cât mai degrabă de secretomania identificării și desemnării domnului Munteanu. Până la anunțul public, probabil aceasta a stârnit nemulțumiri a unei părți din partidul de guvernământ. Am văzut și anumite comentarii care au apărut în spațiul spațiul public. Aceste comentarii pot fi interpretate diferit. Deocamdată Alexandru Munteanu a făcut față în acele ieșiri publice pe care le-a avut față de toate întrebările, dubiile, nedumeririle”, consideră politologul moldovean.

De cât timp va fi nevoie pentru a învesti noul Guvern și care ar fi prioritățile acestuia, l-am întrebat pe Ion Tăbârță.”Dacă anterior candidatul la funcția de prim-ministru îl cunoșteam după întâlnirea șefului statului cu fracțiunile, acum cumva s-a mers invers. Mai degrabă procedura s-a luat de la capăt, nu de la de la început, dar se va face tot posibilul ca această etapă procedurală să fie scurtată la maxim”.

„În zece zile, două săptămâni sau chiar poate la începutul lunii noiembrie, vom avea deja un Cabinet de Miniștri ales. Prerogativa principală este, după câte vedem, această viziune economică a R.Moldova, care trebuie creionată și ulterior deja realizată prin elaborarea diferitelor politici guvernamentale, ministeriale și tot așa. Pe lângă dezvoltarea economică pe care și-a propus-o noul Executiv, rămân în continuare și prioritățile din vechiul legislativ, și anume reforma justiției și asigurarea securității Republicii Moldova. Dar toate aceste politici sau tot actul guvernamental pe anumite sectoare trebuie să se plieze pe procesul de negocieri pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”.

Iar când vine vorba despre semnarea tratatului de integrare europeană până în 2028, termen anunțat de oficialii europeni, dar și autoritățile de la Chișinău, analistul Ion Tăbârță precizează totuși că acest termen este unul foarte ambițios.

„Nu cred că cineva va fi împotrivă dacă nu reușim în 2028, să ne integrăm în Europa până în 2030. Este foarte mult de lucru și o serie de reforme care nu s-au făcut zeci de ani urmează acum realizate. Practic, noi urmează să avem o modernizare economică a Republicii Moldova, o modernizare agricolă. Avem nevoie de o reformă teritorial-administrativă care să faciliteze această modernizare economică, așa că sunt reforme foarte, foarte complicate, care vor avea un anumit impact sau impact major asupra structurii societății R. Moldova, impact major asupra cetățenilor”.

„Dar dacă aceste reforme vor aduce într-o perioadă scurtă bunăstare economică pentru cetățeni, ei vor susține aceste reforme și atunci procesul de negocieri va decurge mai facil, mult mai rapid. Dar dacă nu va aduce bunăstare, atunci nu este exclus că o bună parte să se împotrivească reformelor, pentru că reformele tot timpul aduc anumite schimbări, de multe ori nedorite. Și în acest caz, realizarea negocierilor va întâmpina anumite dificultăți. Desigur, nu știu dacă atunci vom putea vorbi despre termenul 2028”, conchide la RFI, comentatorul moldovean, Ion Tăbârță. 

Preluat de la: Timpul.md