Omul de faceri Adriano Dulgher, care pretinde că-i aparțin cele 1,6 milioane de euro, depistate în sâmbăta Paștelui de către vameșii de la Leușeni într-un tir, a fost vizat anterior într-un dosar penal pornit de Centrul Național Anticorupție pentru spălare de bani. Recent Dulgher a fost vedetă la mai multe televiziuni, unde s-a prezentat drept milionar și a declarat că va lupta să-i fie returnați banii sechestrați la vamă. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice l-au surprins sâmbătă în satul Mălăești din raionul Orhei, în compania unui alt om de afaceri, Gheorghe Vîrtosu, vizat anterior în scheme de trafic de persoane și condamnat penal pentru astfel de crime. Cei doi au fost cercetați în același dosar pentru spălare de bani.
Cine este Adriano Dulgher
Pretinsul proprietar al celor 1,6 milioane de euro confiscate la vamă a povestit presei că a intrat în afaceri pe când avea doar 16 ani, iar la 26 de ani a ajuns milionar în lire sterline. Tânărul de 32 de ani este unul dintre cei trei copii ai cuplului Andrei și Nadejda Dulgher din satul Ciocâlteni, raionul Orhei, foști profesori la școala din sat, care au emigrat în Marea Britanie în 1997.
Tânărul se laudă că este partener de afaceri cu una dintre cele ma bogate firme din India, că este proprietarul unui restaurant din apropierea Palatului regal din Londra și că ridică un oraș în Africa după ce a construit mai multe clădiri în Londra.
Pe numele lui Adriano Dulgher în Marea Britanie sunt înregistrate 13 firme, dintre care șapte sunt active. Datele din Reguistrul britanic Companies House arată că întreprindere – Platinum Award Limited, a fost fondată în 2005, iar în aprilie 2019 a fost lichidată. Ultima companie, Ledgers Capital Limited, a fost înregistrată la 26 iunie 2016. Genul de activitate al firmei sunt cafenelele și restaurantele.
În 2012, pe când avea 24 de ani, Adriano Dulgher a fondat, în parteneriat cu un tânăr indian pe nume Raksha Ramaiah, firma de construcții Raad Industries Limited.
Afacerile din Moldova ale lui Adriano Dulgher
Milionarul din Londra susține că a început să investească în agricultura moldovenească cu vreo cinci ani în urmă, că are livezi și un frigider cu capacitatea de patru mii de tone, iar cei 1,6 milioane de euro intenționa să-i investească în extinderea frigiderului până la 10 mii de tone.
Locuitorii din satul Ciocâlteni ne-au comunicat că Dulgher ar avea o livadă de meri în satul Isacova din același raion. Cât privește frigiderul, acesta se află în satul Mălăești, localitate învecinată cu Ciocâlteni. Locuitorii din Mălăești însă susțin că frigiderul îi aparține consăteanului lor, Gheorghe Vîrtosu. Anterior acesta a fost condamnat pentru trafic de ființe umane, iar după ce și-a ispășit pedeapsa într-o închisoare din Franța, a revenit la baștină și a început să-și aducă pe diferite căi banii murdari câștigați în Europa.
În Republica Moldova, Adriano Dulgher este fondatorul a două întreprinderi, MGV Imobiliare și Spectrum consgrup. Ambele au fost înregistrate la data de 17 decembrie 2013, cu adresa juridică în satul Mălăești raionul Orhei.
Prima întreprindere este administrată de Dumitru Bunici, care gestionează și frigiderul din Mălăești. Genurile de activitate ale întreprinderii sunt cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, fructelor, comerțul cu ridicata a produselor agricole, depozitarea, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor etc.
Spectrum consgrup este administrată de Anatolie Bocancea, unul dintre nepoții lui Gheorghe Vărtosu. Întreprinderea este specializată în construcții.
Informația despre istoricul celor două întreprinderi este identică și rezultă că este vorba de una și aceeași firmă care își schimbă permanent denumirea din MGV Imobiliare în Spectrum consgrup și invers.
Doar în anul curent, denumirea întreprinderii și codul fiscal au fost schimbate de trei ori, după schema Sprectrum consgrup–MGV Imobiliare-Spectrum consgup.
Anterior, în calitate de administratori ai întreprinderii au figurat Constantin Gamarț, un locuitor din satul Mălăești, din anturajul lui Gheorghe Vîrtosu, și Daniel Varzari, un afacerist din Chișinău, administrator al expozițiilor de pictură ale lui Gheorghe Vîrtosu.
Dosarul penal și mita pentru procurori
În 2014, CNA a pornit dosar penal pe numele lui Gheorghe Vîrtosu pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari. Afaceristului din Orhei i se imputa că, fiind ajutat de câteva persoane, a adus în Moldova 1.546.000 de euro în numerar. Ulterior, banii au fost oferiți sub formă de împrumuturi unor firme nou-create care investeau în construcțiile pornite de Vîrtosu. Alte 936 de mii de euro sunt aduse prin intermediul unei firme offshore care transferau banii pe conturile firmelor controlate de Vîrtosu, ca împrumuturi.
În dosar figurau firmele MGV Imobiliare, Spectrum consgrup SRL și Altessa Sity SRL. Ultima întreprindere este înregistrată pe numele Ninei Bocancea, sora mai mare a lui Gheorghe Vîrtosu, iar administrator este Daniel Varzari.
Printre cei implicați în schema de spălare de bani de la Mălăești figura și numele lui Adriano Dulgher.
Atunci au fost reținuți de ofițerii CNA Gheorghe Vîrtosu și Constantin Gamarț, iar pe bunurile și contuile bancare ale firmelor respective a fost aplicat sechestru.
Pentru „rezolvarea problemei” procurorii au cerut atunci de la Vîrtosu mită în sumă de 250 de mii de euro. Banii au fost transmiși de Andrei Cociorvă, actualul primar din satul Brăviceni, localitate învecinată cu Mălăești. Cocirovă este moștenitorul afacerii cu brânzeturi și a brandului „Mozzarela de Brăviceni”, create de tatăl său, regretatul Vladimir Cociorvă.
Banii, în sumă de 235 de mii de euro, ar fi fost transmiși în două tranșe, în octombrie 2015, prin intermediul Victoriei Pascalov, pe atunci procuroră în sectorul Râșcani al Capitalei. Andrei Cociorvă a reușit să filmeze momentul în care transmite Victoriei Pascalov peste o sută de mii de euro și îi spune ca până vineri problema să fie rezolvată, iar procurora îi dă asigurări că totul „va fi normal”.
Cazul cu transmiterea mitei a fost documentat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova într-o investigație, publicată în noiembrie 2019.
Procuratura Anticorupție s-a autosesizat și a pornit un dosar penal. Nicolae Mătăsaru, procurorul pe caz, ne-a confirmat că dosarul se află în gestiunea sa și se efectuează „acțiuni de urmărire penală”.
„Combinatorul” din Mălăești
Gheorghe Vîrtosu a reușit să emigreze la începutul anilor 90 în Marea Britanie, unde s-a declarat refugiat politic, iar peste câțiva ani a obținut și cetățenia engleză. În 2004, Vîrtosu este încarcerat în Franța și condamnat la opt ani de închisoare pentru trafic de persoane. Totodată, istanța a dispus confiscarea imobilelor și a automobilului de lux, deținute de Vîrtosu, precum și a peste 300 de mii de lire sterline, pe care le avea în bancă. Presa din Marea Britanie scria în perioada respectivă că Vîrtosu ar fi fost capul celei mai mari rețele de trafic de carne vie pentru bordelurile din Europa.
„Agenția de Recuperare a Bunurilor (ARA) din Marea Britanie a obținut un ordin civil la Înalta Curte din Londra, în valoare de aproximativ 750.000 de lire sterline, în cazul soților Gheorghe și Victoria Vîrtosu, implicați în trafic de carne vie”, titra www.gnn.gov.uk.
Vîrtosu a încercat diferite modalități pentru a-și scăpa bunurile de confiscare. El a declarat în instanță că mama sa i-ar fi donat 300 de mii de euro, bani pe care i-ar fi câștigat tatăl său din comercializarea anticariatului, însă aceste versiuni nu au fost acceptate de instanță.
Precizăm că părinții săi au fost oameni simpli și au dus un trai foarte modest. Tatăl a fost tractorist, iar mama, muncitoare în colhoz.
În sentința de condamnare a lui Gheorghe Vîrtosu în Franța apar numele lui Gavril și Tamara Dulghieru, originari din Ciocâlteni, învinuiți că ar fi gestionat la Londra mai multe case de toleranță. Gavril Dulghieru, alias Marcel, ar fi fost mâna dreaptă a lui Vîrtosu și ar fi îndeplinit ordinele acestuia.
În 2005, Gavril Dulghieru a fost condamnat de către un tribunal din Londra la nouă ani de închisoare, iar soția sa, la cinci ani. Ulterior, o instanță din Londra a admis plângerile depuse de patru dintre victimele lui Vîrtosu și Dulghieru, acestea fiind despăgubite cu peste 500 de mii de lire.
În timp ce își ispășea pedeapsa, Gheorghe Vârtosul începe să scrie proză, cârțile sale „O inimă de broscuță” și „Destin încarcerat” fiind apreciate de criticii din Europa. Fiind în închisoare, basarabeanul din Mălăești descoperă încă o vocație a sa, pictura. Ulterior, lucrările sale ajung exponatele mai multor galerii de artă din afara țării.
După ispășirea pedepsei, Gheorghe Vîrtosu revine în satul său de baștină, Mălăești, și începe să construiască locuințe pentru el și membrii familiei sale, restaurează casa părintească pe care o transfomă în muzeu, amenajează un parc și începe construcția unei biblioteci. În același timp, bărbatul începe construcția unui depozit frigorific.
Vîrtosu a construit pe o stradă din localitate șase case identice pentru rudele sale, iar peste drum și casa în care locuiește, gospodăria fiind ascunsă după un gard înalt.
Proiectele lui Vîrtosu din Mălăești nu au trecut fără de scandal.
Mai mulți locuitori s-au plâns organelor de poliție că ar fi fost impuși să-și cedeze gospodăriile în schimbul celor propuse de Vîrtosu, iar cei care nu acceptau erau intimidați.
Fostul primar din Mălăești, Ilie Vîrtosu, văr cu Gheorghe Vîrtosu, s-a opus în repetate rânduri proiectelor rudei sale. Drept urmare, ultimul l-a denunțat pe edil l-a CNA că i-ar fi dat 60 de mii de euro mită pentru autorizațiile de construire, dar primarul nu și-a ținut promisiunea. Ulterior, procesul penal intentat pe numele lui Ilie Vîrtosu a fost sistat din lipsă de probe.
Ilie Vîrtosu a fost zgârcit la vorbă. Fostul edil ne-a spus că a avut mult de suferit, că oamenii vărului său l-ar fi amenințat că îi vor trafica fiica, pe atunci studentă la Universitatea din Suceava. Omul a sesizat atunci organele de drept, dar justiție nu s-a mai făcut, spune el. „Am scris multe petiții în perioada când eram primar, acum nu mai vreau nimic. În urma acestei lupte am suportat două atacuri de cord. Vreau sănătate și liniște”, ne-a spus edilul.
Locuitorii din Mălăești sunt împărțiți în două tabere. O parte au doar cuvinte de laudă pentru fostul traficant: a amenajat un parc frumos, a făcut donații, a creat locuri de muncă. Alții însă susțin că acesta e un mafiot și că le este frică de el.
Mălăeștenii cunosc și despre trecutul „european” al lui Vîrtosu. Ei susțin că Vîrtosu nu a traficat nicio femeie din satul lor, dar i-ar fi ajutat pe mai mulți consăteni să ajungă în Marea Britanie și i-a angajat la firma sa de construcții. Doar că oamenii ar fi rămas nemulțumiți pentru că ar fi fost remunerați mult sub nivel.
Lotul cu valută în sumă de circa 1,6 milioane de euro a fost depistat în cabina unui tir la punctul vamal Leușeni la 18 aprilie. În consecință, a fost reținut șoferul camionului, care mai întâi a fost plasat în arest la domiciliu, iar apoi a primit mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. În presă s-a vehiculat că banii ar proveni din contrabanda cu țigări, iar proprietarul lor ar fi Vladimir Mardar, alias Vova Tătăroi, dat în urmărire generală de către forțele de ordine din Ucraina și România, pentru contrabandă cu droguri și țigări.
Peste câteva zile, din mediul procurorilor are loc o altă scurgere de informație: ex-deputatul Constantin Țuțu ar fi negociat la greu cu factori de decizie din Procuratura Generală revenirea sa în Republica Moldova. Pentru a putea să se întoarcă acasă în plină pandemie de Covid-19 și să nu fie plasat în arest preventiv, fostul democrat l-ar fi denunțat procurorilor pe consăteanul și vecinul său, Vladimir Mardar, făcând posibilă capturarea celor peste 1,5 milioane de euro în sămbăta Paștelui.
La mai puțin de două săptămâni, procurorii au depistat încă 50 de mii de euro în tirul în care vameșii de la punctul de trecere Leușeni au descoperit cele peste 1,5 milioane de euro. Banii erau ascunși în torpedoul mașinii.
La 12 mai, Adrian Dulgher a făcut declarații pentru postul de televiziune PRO TV Chișinău și a recunoscut că banii sunt ai săi. Tânărul a declarat că banii proveneau dintr-o afacere din Africa și intenționa să-i investească în agricultură, în extinderea unui frigider pentru fructe. Afaceristul a mai spus că intenționa să declare banii, dar nu a putut să ajungă la timp din cauza restricțiilor impuse în legătură cu pandemia de Covid-19. Întrebat de ce nu a transferat banii prin sistemul bancar, Dulgher a răspuns că așa a găsit el de cuviință.
Procurorii l-au audiat pe Dulgher în calitate de bănuit.
Milionarul Dulgher, „în carantină” în casa fostului traficant
De la locuitorii din Mălăești am aflat că Adriano Dulgher ar locui, după revenirea în Moldova, în casa lui Vîrtosu și că îi văd des pe cei doi plimbându-se pe biciclete prin sat.
Echipa noastră i-a surprins pe cei doi împreună în parcul lui Vîrtosu. Primul a ieșit pe poartă Gheorghe Vîrtosu, urmat de Adriano Dulgher, care a închis poarta. Cei doi au urcat pe biciclete și au pornit pe ulița centrală a satului.
Am încercat să vorbim cu ei. Adriano ne-a aruncat din mers că „nu acum”, iar Gheorghe Vîrtosu ne-a zis răspicat „Cată-și mă, de treabă!”. După aceasta, cei doi au cotit pe drumul care duce spre casa lui Vîrtosu.
L-am contacat pe Adriano Dulgher la telefon. Inițial ne-a promis să ne răspunde la întrebări după ce va afla mai multă informație despre noi. Ulterior nu ne-a mai răspuns la apeluri. Peste două zile l-am contactat din nou, de pe alt număr de telefon și, după ce ne-am prezentat, ne-a spus că este într-o ședință cu oameni importanți din Anglia.
.jpg)
Am insistat printr-un SMS. Dulgher ne-a îndemnat să urmărim interviul lui pentru un post de televiziune și canalul său de Instagram. Tânărul ne-a mai scris că nu dorește să explice oamenilor de ce își administrează afacerile așa cum dorește el și că după 15 ani de aflare în afaceri nu trebuie să se justifice și să se simtă vinovat pentru că muncește din greu și are succes.
L-am întrebat în scris despre dosarul din 2015, despre relația cu Gheorghe Vîrtosu și dacă este rudă cu cuplul Gavril și Tamara Dulghier. Întrebările au rămas fără răspuns.
Procuror: „Vom ține cont și de această versiune”
Ion Caracuian, șeful Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Excepționale, ne-a comunicat că instituția pe care o conduce investighează „foarte multe versiuni” în dosarul celor 1,6 milioane de euro, dar se va ține cont și de aspectul investigat de noi.
Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.
Preluat de la: Timpul.md