Guvernul marocan a declarat că două zile de precipitații din septembrie au depășit mediile anuale în mai multe zone care primesc în medie mai puțin de 250 milimetri anual, inclusiv Tata, una dintre zonele cele mai afectate. În Tagounite, un sat situat la aproximativ 450 km sud de capitala Rabat, s-au înregistrat peste 100 mm într-o perioadă de 24 de ore.
Furtunile au adus mai multe precipitații decît s-a văzut în ultimele decenii, lăsînd imagini izbitoare cu apă abundentă țîșnind prin nisipurile și flora deșertului.
„Au trecut 30 pînă la 50 de ani de cînd am plouat atît de mult într-un interval de timp atît de scurt”, a declarat Houssine Youabeb de la Direcția Generală de Meteorologie a Marocului.
Astfel de ploi, pe care meteorologii le numesc furtună extratropicală, pot schimba într-adevăr cursul vremii regiunii în lunile și anii următori, deoarece aerul reține mai multă umiditate, provocînd mai multă evaporare și atrăgînd mai multe furtuni, a spus Youabeb.
Șase ani consecutivi de secetă au reprezentat provocări pentru o mare parte din Maroc, forțînd fermierii să lase cîmpurile delucrate și orașele și satele să raționaleze consumul de apă.
Abundența precipitațiilor va ajuta probabil la reumplerea acviferelor mari de apă subterană care se află sub deșert și pe care se bazează pentru a furniza apă în comunitățile din deșert. Rezervoarele îndiguite din regiune au raportat reumplere la rate record pe tot parcursul lunii septembrie. Cu toate acestea, nu este clar cît de departe vor merge ploile din septembrie pentru atenuarea secetei.
Imaginile din satelit arată că zone din deșertul Sahara au devenit surprinzător de verzi, după o activitate meteorologică neobișnuită, iar oamenii de știință vor să afle care este explicația acestor schimbări.
Zone din deșertul Sahara, cel mai mare deșert fierbinte din lume, au devenit surprinzător de verzi, după cum arată imaginile din satelit ale NASA. Deșertul Sahara este unul dintre cele mai aride locuri de pe Pămînt, dar a fost odată acoperit de vegetație și lacuri, undeva între 11 și 5 mii de ani în urmă.
Cunoscută drept perioada umedă africană, înclinarea Pămîntului s-a schimbat, aducînd emisfera nordică mai aproape de soare în timpul verii. Acest lucru a cauzat un sistem de joasă presiune care a adus umezeala din Atlantic în deșert.
Acesta nu a fost un eveniment unic – oamenii de știință au identificat peste 230 de perioade de înverzire în ultimii opt milioane de ani, care au avut loc aproximativ la fiecare 21.000 de ani.
Regiunea a avut parte de precipitații abundente fără precedent.
Vegetația este rezultatul unui ciclon extratropical din 7 și 8 septembrie, care a adus ploi torențiale în această parte a Africii de nord-vest, care rareori primește ploi. Într-adevăr, Sahara primește în medie mai puțin de opt centimetri de ploaie pe an, iar mai mult de jumătate primește mai puțin de trei centimetri. Potrivit Weather & Radar, precipitațiile sînt rare, avînd loc în medie o dată la mai mult de un deceniu.
Cu toate acestea, în timp ce ploaia a căzut mai ales în zonele slab populate, inundațiile au ucis peste o mie de persoane și au afectat patru milioane în 14 țări africane, deteriorînd drumurile și întrerupînd aprovizionarea cu electricitate și apă, potrivit Programului Alimentar Mondial și Associated Press.
Potrivit oamenilor de știință, viața plantelor reacționează rapid la ploile abundente din nord-vestul Africii pentru o scurtă perioadă, transformînd dunele în peisaje verzi.
Iar Sahara ar putea continua să se confrunte mai multe precipitații în viitor. Activitățile umane, în special emisiile de gaze cu efect de seră, determină oceanele să absoarbă mai multă căldură. Unele modele climatice prevăd că oceanele mai calde vor deplasa ploile musonice mai spre nord în Africa pînă în 2100. Ceea ce înseamnă că ar putea cădea mai multă ploaie în regiuni în general mai uscate. Modelele climatice prevăd, de asemenea, că majorarea emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea face ca Sahara să fie și mai ploioasă în viitor, informează livescience.com.
Un nou studiu arată că porţiunea acoperită de vegetaţie din Peninsula Antarctică a crescut de peste zece ori în ultimele decenii, din cauza schimbărilor climatice care încălzesc continentul, relatează The Guardian.
Preluat de la: Noi.md