Un vehicul subacvatic a descoperit crabi, viermi și pești care prosperă pe suprafața explozibililor din cel de-al Doilea Război Mondial, considerați toxici pentru flora și fauna marină, transmite Euronews.

Pe un fost depozit de arme din Marea Baltică, oamenii de știință au găsit mai multe viețuitoare trăind pe suprafața focoaselor decît pe fundul mării din jur.

„Ne așteptam ca numărul tuturor speciilor de animale să fie mult mai mic”, spune autorul studiului, Andrei Vedenin, de la Institutul de Cercetare Senckenberg din Germania. „Dar a fost exact invers.”

Potrivit lui Vedenin, conflictele trecute și-au lăsat amprenta asupra Oceanului Planetar. Doar în apele Germaniei există aproximativ 1,5 milioane de tone metrice de arme aruncate, în principal din timpul celor două războaie mondiale.

Armele abandonate pot conține reziduuri de arme nucleare și chimice, precum și explozibili, cum ar fi trotilul.

Este un nou exemplu al felului în care natura prosperă în locuri contaminate. Studii anterioare au arătat că epavele și fostele depozite de arme abundă în biodiversitate.

În noul studiu, cercetătorii au filmat rețele de anemone, stele de mare și alți locuitori subacvatici în Golful Lübeck, la coasta Germaniei. Ei s-au adăpostit pe fragmente ale bombelor zburătoare V-1 folosite de Germania nazistă.

„De obicei ecologia bombelor nu este studiată”, a spus James Porter, ecolog la Universitatea din Georgia, care nu a participat la cercetare.

Studiul a fost publicat joi în revista Communications Earth and Environment.

De ce își fac viețuitoarele marine adăpost pe armele contaminate? Probabil le atrag suprafețele solide, destul de rare în Marea Baltică.

Fundul mării este, în mare parte, un strat neted de mîl și nisip, deoarece în anii 1800–1900 pietrele și bolovanii au fost scoși din apă pentru construcții, a explicat Vedenin.

Din cauza substanțelor chimice, zona este destul de izolată de activitatea umană, creînd un fel de „bulă de protecție” în care fauna prosperă, în ciuda compromisurilor toxice.

Oamenii de știință speră să calculeze cît din poluare a fost absorbită de viețuitoarele marine. Porter spune că un pas important este să se observe ce se întîmplă după ce animalele se stabilesc pe fundul mării și dacă sînt capabile să se reproducă.

Biologul David Johnston de la Universitatea Duke consideră că astfel de cercetări demonstrează cum natura folosește rămășițele activității umane, adaptîndu-se pentru a supraviețui. Recent, el a cartografiat epave din Primul Război Mondial care au devenit habitat pentru fauna sălbatică de-a lungul rîului Potomac, în statul Maryland.

„Cred că este o dovadă impresionantă a forței vieții”, a spus Johnston.

Preluat de la: Noi.md