''De la 1 mai, pompierii au fost nevoiţi să facă faţă unui număr de circa 4.000 de incendii. Această cifră, în comparaţie cu anul trecut, reprezintă deja o creştere de 50%'', a explicat Pavlos Marinakis, cu prilejul unei conferinţe de presă.

La două săptămîni după incendiile care au făcut ravagii în nord-estul Atenei, opoziţia critică tot mai mult felul în care Guvernul elen gestionează aceste catastrofe naturale care se repetă în fiecare an.

Marţea trecută, prim-ministrul elen Kyriakos Mitsotakis, care s-a deplasat la locul catastrofei pentru a anunţa sosirea ajutoarelor pentru sinistraţi, a trebuit să facă faţă unei manifestaţii a localnicilor furioşi.

Înteţit de vînturi violente, cel mai grav incendiu de pădure al anului din această ţară a izbucnit pe 11 august în proximitatea oraşului istoric Marathon, situat la 40 de kilometri nord-est de capitala Greciei. Flăcările au devastat circa 10.000 de hectare şi au distrus numeroase construcţii. O femeie de 60 de ani şi-a pierdut viaţa.

Purtătorul de cuvînt al Guvernului a insistat, cu toate acesta, asupra rapidităţii cu care a reacţionat protecţia civilă ''graţie dronelor (de supraveghere), avioanele au fost mobilizate în cinci minute, iar mijloacele terestre în doar şapte minute''.

''Avem mai mulţi pompieri, peste 17.200 anul acesta, mai multe aeronave, numărul lor a crescut de la 61 la 90 în cinci ani (…) şi avem 45 de drone dintre care 28 în Attica (regiunea în care este situată Atena – n.red.)'', a mai spus Pavlos Marinakis.

În martie, Guvernul grec a comandat de asemenea şapte noi bombardiere cu apă Canadair, al căror cost total este estimat la 400 de milioane de euro, din care o parte va fi acoperit prin fonduri europene.

''Primele avioane ar trebui să fie livrate la sfîrşitul anului 2027'', a amintit Pavlos Marinakis.

Preluat de la: Noi.md