În pragul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Republica Moldova se află într-un moment de cotitură, nu doar pentru viitorul său european, ci și pentru stabilitatea democratică a întregii regiuni. Deși, la prima vedere, parcursul european al Moldovei părea asigurat după realegerea Maiei Sandu și referendumul care a consacrat aderarea la UE în Constituție, realitatea ultimului an a adus tot mai multe semne de întrebare la Bruxelles și în capitalele occidentale.
Articolul semnat de Andy Vermaut, președintele Consiliului Mondial pentru Diplomație Publică și Dialog Public, publicat recent în „The Brussels Times”, reflectă aceste îngrijorări. El subliniază presiunile crescânde asupra opoziției, arestările liderilor independenți și deteriorarea situației economice – factori care, în opinia sa, amplifică scepticismul partenerilor occidentali. În contextul tarifelor ridicate și al sărăciei, eficiența reformelor devine tot mai discutabilă.
La acestea se adaugă și amenințările tot mai evidente de interferență rusă, criza energetică din Transnistria și riscul ca Moldova să devină o piesă de schimb în jocul geopolitic regional. Cu o populație mică, dar strategic plasată între România și Ucraina, Moldova a devenit un adevărat hotspot geopolitic, iar diaspora sa numeroasă și influentă adaugă un strat suplimentar de complexitate politică.
Victoria Maiei Sandu în 2020 și majoritatea PAS în 2021 au adus speranțe pentru o Moldovă reformată, orientată ferm spre UE. Totuși, progresul a fost încetinit de rezistența populistă și de tensiuni instituționale. Referendumul din 2024 privind aderarea la UE a avut o prezență la vot de doar 44%, bazându-se masiv pe diaspora, în timp ce entuziasmul intern a scăzut.
Criticii acuză o tendință de centralizare a puterii, politizarea reformei justiției și folosirea luptei anticorupție ca pretext pentru eliminarea adversarilor politici. Raportul OSCE privind alegerile precedente a semnalat folosirea resurselor administrative și partizanatul mass-media publice în favoarea taberei prezidențiale. În Găgăuzia, anchetele penale împotriva liderilor regionali au alimentat acuzațiile de control politic.
Pe lângă provocările politice, Moldova se confruntă cu o economie aflată sub presiune: tarifele cresc, salariile scad, iar peste o treime din populație trăiește sub pragul sărăciei. În acest context, SUA au redus unele ajutoare, iar UE devine tot mai rezervată în privința susținerii necondiționate.
Alegerile din septembrie nu vor decide doar direcția Moldovei, ci și credibilitatea strategiei de extindere a UE. Pe lângă PAS, pe scena politică a apărut blocul “Alternativa”, condus de figuri cu greutate precum Ion Ceban și Alexandr Stoianoglo, care propune o abordare social-democrată și anti-corupție, dar mai moderată decât cea a actualei guvernări. Pe partea opusă, alianța pro-rusă “Pentru Moldova” și blocul “Victoria” încearcă să capitalizeze nemulțumirile sociale și geopolitice.
Un rezultat favorabil forțelor pro-ruse ar putea bloca reformele și negocierile de aderare, slăbind nu doar Moldova, ci și întregul Parteneriat Estic al UE. În același timp, un eșec al PAS ar testa capacitatea Bruxelles-ului de a lucra cu o Moldovă mai pluralistă și mai puțin previzibilă.
Moldova se află la un moment al adevărului. Felul în care va echilibra nevoia de securitate cu respectarea normelor democratice va influența nu doar propriul viitor european, ci și strategia de extindere a Uniunii Europene. Dacă Chișinăul va rata această șansă, consecințele se vor resimți în întreaga Europă de Est și chiar în interiorul UE. În acest context, alegerile din toamnă nu sunt doar un exercițiu democratic, ci un adevărat test de maturitate pentru întreaga regiune.
Preluat de la: Timpul.md