După ce au studiat compoziția bulelor de aer din vechea carotă, precum și din permafrost și alte depozite de gheață, oamenii de știință au reconstituit atmosfera Pămîntului de-a lungul a milioane de ani, scrie Gizmodo.

„Probele reprezintă „imagini” climatice discontinue – foarte vechi și referitoare la o perioadă mai caldă a Pămîntului”, a declarat autoarea studiului și geofizicianul de la Institutul Oceanografic Woods Hole, Sarah Shackleton, transmite focus.ua.

Potrivit ei, carota de gheață, pe care echipa a reușit s-o extragă recent, este de două ori mai veche decît cea mai veche, care are o vechime de aproximativ 2,7 milioane de ani.

„De obicei, cu cît forezi mai adînc, cu atât gheața este mai veche, dar în zona Allan Hills, unde gheața foarte veche ajunge la suprafață, lucrurile sunt puțin mai complicate”, spune Shackleton.

Totul constă faptul că dealurile Allan Hills sînt foarte vântoase și reci, ceea ce permite gheții foarte vechi să se ridice mai aproape de suprafață, la o adîncime de 100 pînă la 200 de metri.

Echipa lui Shackleton a efectuat măsurători detaliate ale izotopilor de argon din bulele de aer care s-au înghețat în carota de gheață. Analiza a permis oamenilor de știință să afle vîrsta fiecărei probe. Spectroscopia laser a diferiților izotopi de oxigen din apa topită a arătat că, în trecut, în zona Allan Hills a avut loc o scădere treptată și îndelungată a temperaturii cu aproximativ 12 grade Celsius.

De asemenea, cercetătorii au avut un eșantion de gheață bazală murdară, care nu conținea aproape deloc gaz. Analiza izotopilor de apă din probă a arătat că această gheață s-a format la o temperatură mai ridicată. Adîncimea la care se afla eșantionul indică faptul că vîrsta acestuia poate depăși 6 milioane de ani.

Preluat de la: Noi.md