La învestirea guvernului condus de Dorin Recean, șefa statului a declarat că „economia și securitatea țării au nevoie de o a doua suflare”. „Datoria noastră nu este doar să protejăm oamenii de crizele care au lovit țara noastră, ci și să investim în viitor, să aducem Republica Moldova pe calea redresării și dezvoltării”, a spus Sandu. Însă, reieșind din discursul recent al președintei, guvernul Recean s-a remarcat doar prin „menținerea păcii, apărarea democrației și protejarea securității cetățenilor”. Economia suferă din nou eșec. Dar și „calitatea politicilor publice” (instrucțiunile președintei pentru noul cabinet) nu a fost foarte reușită.
Poate că PAS va avea mai mult noroc cu guvernul lui Alexandru Munteanu, un om de afaceri? „Dragi membri ai guvernului, aveți în față o țară, care are nevoie de încredere și rezultate”, a declarat Maia Sandu în al cincilea an de guvernare absolută a partidului Acțiune și Solidaritate.
Nu este „ dream team” pentru Alexandru Munteanu
Noul prim-ministru este adesea comparat cu fosta șefă a procuraturii anticorupție, Veronica Dragalin. Parcă e originar din Moldova și a lucrat aici o perioadă, a deținut funcții înalte în sistemul bancar în anii 1990 și a condus mai multe organizații și fundații internaționale, dar nu este pe deplin al nostru. În ultimii 20 de ani, Alexandru Munteanu nu a avut practic nicio legătură cu Moldova, a trăit și lucrat în Ucraina. De asemenea, se poziționează ca „american de origine moldovenească”.
Toate aceste comentarii provin din amintirile despre Alexandru Munteanu din anii 1990 – 2000, cu care au lucrat sau s-au intersectat în Moldova. Dar actualul prim-ministru și-a petrecut ultimii 20 de ani în Ucraina, unde deține compania de investiții 4i Capital Partners, iar în 2022, după izbucnirea conflictului armat, s-a mutat la București. Antreprenorul stabilit la Londra Veaceslav Platon, care a avut și el o perioadă considerabilă de timp afaceri în țara vecină, afirmă că „oricine a lucrat vreodată în Ucraina știe: totul se rezolvă prin mită, ”otcaturi” și corupție. Pur și simplu este imposibil să lucrezi altfel acolo”. Prin urmare, Platon este sigur că acești 20 de ani l-au marcat cumva pe noul prim-ministru moldovean. Cu toate acestea, se știe că autoritățile țărilor post-sovietice sunt mai precaute cu reprezentanții mediului de afaceri occidental, comparativ cu cei proprii, așa că noul prim-ministru a avut toate șansele să-și mențină integritatea.
Plus la faptul că Alexandru Munteanu timp de 20 de ani a „fiert în alt cazan”, altă problemă era că, în calitatea sa de prim-ministru invitat din străinătate, nu avea o echipă pregătită aici.
În unul dintre interviurile sale, el și-a declarat intenția de a crea o guvernamentală capabilă să revitalizeze economia, să aducă Republica Moldova în Uniunea Europeană și să implementeze reforme „cu grijă pentru oameni, nu pe cheltuiala lor”. „Nu mi s-au pus condiții. Cred că profesionalismul și integritatea sunt importante. E dificil să găsești repede pe cineva. Acum încercăm să creăm o echipă de vis. Am libertatea de a propune pe cine vreau”, a spus candidatul la funcția de prim-ministru.
Dar reieșind din componența cabinetului aprobat la finele săptămînii trecute, a numi noul guvern o „echipă de vis” ar fi exagerat. În mod similar, să spunem că viitorul prim-ministru a avut ultimul cuvînt în formarea noii echipe guvernamentale este, de asemenea, exagerat.
Canalele Telegram, după ce au analizat noul executiv, au concluzionat că lui Alexandru Munteanu i s-a permis să numească în guvern doar unul dintre ai săi – Eugen Osmochescu, în funcția de viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Osmochescu, la fel ca Munteanu, a lucrat pentru Banca Mondială (a fost manager de program la Corporația Financiară Internațională (IFC)). CV-ul său include, de asemenea, activități la firmele internaționale de consultanță KPMG și BearingPoint (a consiliat comisia parlamentară pentru buget și finanțe și a participat la elaborarea Codului Fiscal).
Guvernul lui Alexandru Munteanu include opt miniștri noi, ceilalți provenind din guvernul Recean. Controverse au izbucnit deja în jurul unora dintre „nou-veniți”. De exemplu, noul ministru al Culturii, Cristian Jardan, este o figură cam departe de sfera culturii. Jardan este un fost jurnalist (la PRO TV, producător al transmisiunilor UEFA Champions League pe mai multe canale de televiziune și a gestionat tot conținutul online pentru site-ul de televiziune Publika) și fost consilier politic al fostului premier Dorin Recean. De asemenea, este soțul Auricăi Jardan, consiliera președintelui Parlamentului Igor Grosu, și fosta șefă a serviciului de presă PAS. Lui Cristian Jardan i-au amintit, că în 2014 a achiziționat cel mai mare portal de știri din țară, Unimedia, de la foștii proprietari pentru 800.000 de euro. Banii ar fi fost furnizați de liderul PLDM, Vladimir Filat. În 2019, Jardin a vîndut Unimedia actualului proprietar. Suma tranzacției și metoda de plată nu au fost dezvăluite.
Veronica Mihailova-Moraru a fost înlocuită în funcția de ministru al Justiției de Vladislav Cojuhari, fostul secretar general al Ministerului Afacerilor Interne. Un alt secretar de stat, care a ajuns la rang de ministru, este Gheorghe Hadjder, care acum conduce Ministerul Mediului. Noul ministru al Finanțelor este Andrian Gavriliță, care anterior na avut tangențe cu sectorul financiar (pe timpul premierului Filat, a lucrat în Cancelaria de Stat, coordona grupul de atragere a investițiilor, a fost șef de cabinet al premierului Chiril Gaburici, consilier al premierului Natalia Gavrilița și consultant al echipei lui Dorin Recean). Noul ministru al finanțelor a promis deja „taxe prietenoase”. Se pare, asta se referă la intenția guvernului de a impune TVA și taxe vamale pentru coletele în valoare de pînă la 150 de euro de pe platforme precum Temu, Joom și AliExpress.
Natalia Plugaru, care anterior a ocupat funcția de Reprezentant Adjunct al Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova, a fost numită ministru al Muncii și Protecției Sociale, înlocuindu-l pe Alexei Buzu, care a devenit noul șef al Cancelariei de Stat. Aparent indispensabila ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, a cărei demisie a fost cerută în mod repetat de opoziția parlamentară, nu a avut loc în guvernul Munteanu. În locul ei, Emil Ceban, medic urolog și rector al Universității de Medicină și Farmacie, a fost numit noul ministru al Sănătății. Iar Valeriu Chiveri, fost viceministru al Afacerilor Externe și fost ambasador al Republicii Moldova în Ucraina, a fost numit noul viceprim-ministru pentru Reintegrare, înlocuindu-l pe Roman Roșca, care a fost în funcție din iulie.
La prezentarea echipei sale guvernamentale în parlament, candidatul la funcția de prim-ministru Alexandru Munteanu a declarat că sunt cei mai buni pe care i-a putut găsi.
O țară „externalizată”
Programul guvernului Nataliei Gavrilița se numea „Moldova vremurilor bune”. Programul guvernului lui Dorin Recean – „Moldova Prosperă, Sigură, Europeană”. Acum ne promit „UE. Pace. Dezvoltare”. Trebuie să recunoaștem, că este cam modest: programul guvernului lui Alexandru Munteanu are doar 15 pagini. Chiar și cel al guvernului Gavrilița era de trei ori mai lung.
Doar leneșii nu au criticat programul guvernului Munteanu. A fost numit o copie a programului electoral PAS (82% din document este identic cu programul electoral al partidului de la guvernare). Și că este întocmit în grabă și superficial, folosind chatbot-ul GPT. Renato Usatîi a numit programul „doar o colecție de sloganuri precum «Pace! Muncă! Mai!»”. Documentul este într-adevăr plin de sloganuri și chiar de înșirări de cuvinte neînțelese. Astfel, programul „UE. Pace. Dezvoltare” promite „Consolidarea rezilienței naționale și a culturii de securitate prin promovarea unui spirit de apărare, creșterea implicării cetățenilor și dezvoltarea unui mecanism de răspuns la amenințările convenționale și hibride”.
Alte acțiuni planificate includ finalizarea negocierilor cu UE către a. 2028 și pregătirea țării pentru aderare. De asemenea, va fi implementată modernizarea și europenizarea cadrului juridic și instituțional prin implementarea Programului Național de Aderare 2025-2029. În cadrul secțiunii „Economie Prosperă”, guvernul Munteanu intenționează să utilizeze cele 1,9 miliarde de euro, pe care înainte de alegeri Uniunea Europeană a promis că le va oferi Moldovei, „pentru dezvoltare și modernizare”. Totuși, nu este clar ce parte din această sumă, cea mai mare parte sub formă de împrumuturi, va fi folosită efectiv pentru dezvoltare, deoarece guvernul a recunoscut anterior, că o parte din acești bani vor fi folosiți la plata compensațiilor pentru resursele energetice și a alte indemnizații. Expertul economic Veaceslav Ioniță este sigur că o parte din aceste 1,9 miliarde vor fi folosite și pentru rambursarea datoriilor aferente împrumuturilor contractate anterior.
Noul guvern promite, de asemenea, să „stimuleze investiții de cca 4 miliarde de euro” și să „crească valoarea bunurilor și serviciilor exportate la cel puțin 50% din PIB, să asigure accesul la noi piețe, în special la cea europeană, și să sporească competitivitatea mărfurilor autohtone prin măsuri specifice de sprijinire a modernizării”. Modul în care se va realiza acest lucru nu este explicat.
De altfel, în unul dintre interviurile sale televizate, Alexandru Munteanu a exprimat mai multe idei. „Există o externalizare masivă în acest moment, marile companii europene abandonează contractele din China pentru că își dau seama că au fost prea legate de aceasta, și plasează comenzi în țări europene cu forță de muncă înalt calificată, dar relativ ieftină. Cred că Moldova se încadrează în această categorie”, a spus el. Ca o aluzie la această idee inovatoare a noului prim-ministru, antreprenorul Mircea Baciu a scris recent un articol pentru publicația „Economic Review. Logos-Press”, în care afirma următoarele: „Spunem de ani de zile că disponibilitatea unei forțe de muncă calificate și relativ ieftine este unul dintre avantajele cheie ale Republicii Moldova pentru atragerea investițiilor străine. Dar vremurile și realitatea se schimbă. Iar astăzi, deficitul de forță de muncă, chiar și necalificată, devine principala problemă nu numai pentru investitorii străini, ci și pentru afacerile locale. Prin urmare, este și principala frînă în calea dezvoltării economice a țării.” Populația Republicii Moldova emigrează în masă, iar noul prim-ministru operează cu narațiuni vechi.
Alte promisiuni ale guvernului Alexandru Munteanu includ: „dezvoltarea economică” a cca 1.000 de hectare de teren deținut de stat, finanțarea a aproximativ 25.000 de întreprinderi prin măsuri de sprijin din partea statului, finalizarea șoselei de centură din jurul Chișinăului pînă în 2030 și promisiunea de a construi „o centrală electrică modernă cu o capacitate de cel puțin 300 MW” pe malul drept al Nistrului. Precum și „accelerarea transformării și modernizării potențialului militar al Armatei Naționale. Integrarea treptată a Republicii Moldova în arhitectura europeană de securitate. Aprofundarea relațiilor cu vecinii, statele membre ale Uniunii Europene și întregul spațiu euro-atlantic”. Cu alte cuvinte, o parte semnificativă din fondurile bugetare și de împrumut, vitale pentru economie, va continua să fie cheltuită pentru militarizare.
Un guvern pentru „muncile murdare”?
Noul prim-ministru este plin de entuziasm. „Vreau să încep, dacă nu în viteza a cincea, atunci cel puțin în viteza a treia”, a declarat el într-un interviu. Conducerea țării așteaptă „rezultate” de la noul cabinet.
Maia Sandu a subliniat asta în discursul său de învestire a guvernului Munteanu. Indiferent de simpatia actualei conduceri a UE față de actuala conducere moldovenească, criteriile de la Copenhaga sunt valabile. Moldova trebuie să fie pregătită nu doar politic, ci și economic pentru aderarea la UE. Prin urmare, PAS, aflat la guvernare și care nu a reușit să obțină niciun succes economic semnificativ în patru ani, are acum nevoie urgentă de un progres economic.
„Dorim să consolidăm accentul pus pe creșterea economică. Pachetul de 1,9 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană trebuie utilizat cu înțelepciune, rapiditate și profesionalism. Prin urmare, presupunem că viitorul prim-ministru trebuie să aibă un profil economic și abilități practice”, a declarat liderul PAS, Igor Grosu. Autoritățile speră, de asemenea, că experiența și relațiile lui Alexandru Munteanu vor contribui la atragerea investițiilor în țară.
Dar impunîndu-i noului prim-ministru sarcini din ce în ce mai dificile, președintele și PAS îl încurcă imediat, împiedicîndu-l să le îndeplinească. „Problema noastră nu este lipsa fondurilor, ci necesitatea de a le utiliza eficient și eficace, nu pentru consum, ci pentru investiții”, a declarat Alexandru Munteanu în parlament. Și apoi autoritățile îl informează că aparatul de stat, și așa considerabil, va fi și mai umflat. În numele integrării europene, desigur. Președinta Maia Sandu, la sesiunea inaugurală a celui de-al XII-lea Parlament, a declarat că „vor fi necesare eforturi și mai mari, o eficiență mai mare și implicarea a și mai multor oameni nu doar pentru implementarea agendei europene, ci și pentru gestionarea priorităților imediate de dezvoltare ale țării”. Deputatul Radu Marian a declarat într-un interviu că „urmează multe reforme, așa că este necesară îmbunătățirea calității personalului din instituțiile guvernamentale și suplimentarea personalului prin creșterea bugetelor instituțiilor-cheie”.
Sau un alt exemplu. Munteanu are sarcina să atragă investiții, să revitalizeze economia și să asigure creșterea economică, însă imediat impune populației și întreprinderilor cele mai mari tarife la energie din regiune, ceea ce face țara direct dependentă de aprovizionarea cu energie electrică și gaze din România, acest lucru fiind numit „prețul libertății față de Rusia”. Despre ce fel de competitivitate pentru bunurile moldovenești și creșterea exporturilor putem vorbi?
Totuși, situația ar putea fi mult mai prozaică: autoritățile au nevoie de „prim-ministrul invitat” Alexandru Munteanu pentru ca el să facă toată munca murdară în locul lor. Recent, fostul prim-ministru Ion Chicu a anunțat, că guvernul lui Dorin Recean s-a angajat să majoreze impozitele la FMI pînă la 30 septembrie. Captura de ecran atașată indică faptul, că „în septembrie, 2025 guvernul va aproba proiectele de lege necesare pentru a elimina, din ianuarie 2026, anumite facilități fiscale și pentru a revizui regimul fiscal preferențial, ceea ce va asigura venituri suplimentare anuale de cel puțin 900 de milioane de lei”.
„Este ceea ce a acceptat Recean – aprobarea majorarea impozitelor. Desigur, ei nu au aprobat aceste măsuri înainte de alegeri. Dar ceea ce Recean i-a promis FMI este un angajament al țării, iar cetățenii vor simți în scurt timp povara fiscală suplimentară”, a declarat Ion Chicu.
Acum, guvernul lui Alexandru Munteanu va face acest lucru, împreună cu implementarea unor reforme administrativ-teritoriale încă neclare sau o posibilă creștere a vîrstei de pensionare (în parlament, Munteanu a declarat că această problemă trebuie discutată, dar Moldova se află „undeva la mijloc” între standardele europene, în timp ce tendința globală este spre creșterea vîrstei de pensionare). Per total, așa cum a afirmat un comentator, invitarea unei persoane din afară în funcția de prim-ministru va permite autorităților să implementeze o serie de reforme nepopulare fără a afecta semnificativ imaginea PAS. În cele din urmă, înțelegerea este încheiată, autoritățile se spală pe mîini, iar Munteanu se pomenește în rolul de țap ispășitor, și „prim-ministrul invitat” se întoarce la București sau Kiev cu o altă mențiune plăcută în CV – „a ocupat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova”.
Cît timp se va menține guvernul Munteanu?
Înainte de votul parlamentar pentru formarea unui nou guvern, în răspunsurile la întrebările deputaților, Alexandru Munteanu a declarat că este pregătit să demisioneze, dacă autoritățile nu își vor îndeplini promisiunea privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pînă în 2028. Logic, noul prim-ministru își poate deja face bagajele: în interviurile post-electorale, și președinta Maia Sandu, și reprezentanții PAS își abandonaseră deja public sloganul de campanie „UE 2028”. Acum reiese că nimeni nu a promis aderarea pînă în 2028: doar semnarea tratatului de aderare, iar Republicii i s-ar putea acorda statutul de membru în 2030 sau 2031.
Așa sau altfel, reieșind din declarația sa, Alexandru Munteanu așteaptă să fie prim-ministru cel puțin trei ani. Mulți experți, comentatori și politicieni din opoziție sunt încrezători că nu va rezista așa de mult. Fostul prim-ministru Vladimir Filat, de exemplu, îi acordă guvernului Munteanu, conform formulei actuale, „cel mult un an”. Fostul președinte Igor Dodon este încrezător că Munteanu își va părăsi funcția „în șase – zece luni”, deoarece nu i se va permite să ia decizii independente, ceea ce ar putea duce în cele din urmă „la o criză politică și alegeri anticipate”.
Fostul viceprim-ministru Alexandru Muravschi a declarat în cadrul podcastului „Фёдорова SHOW” că, dacă lui Munteanu i s-ar fi oferit postul de ministru al Economiei sau de viceprim-ministru pentru afaceri economice, „90% nu ar avea nicio întrebare sau îndoială, deoarece Munteanu este un economist serios și puternic”. Dar guvernul nu se ocupă doar de economie, iar sub actuala administrație s-a dezvoltat o „tradiție” ca toate ramurile guvernului și agențiile statului să lucreze „la cerere”. Ce libertate va avea „premierul invitat” Alexandru Munteanu?
Iar politologul Jan Lisnevschi a remarcat pentru Newsmaker, că noul prim-ministru nu ar trebui judecat după experiența sa anterioară, deoarece cineva poate fi un bun manager de criză, dar nu și un manager politic. „Guvernarea și managementul afacerilor sunt două lucruri diferite”. Potrivit lui Lisnevschi, doar 20-30% din succes depinde de prim-ministru și mult depinde de echipa sa, care ar trebui să fie formată din profesioniști fără ambiții politice. „Altfel, am putea vedea o schimbare a cabinetului în decurs de un an și jumătate”, a spus el.
Comentatorul politic Corneliu Ciurea consideră că prim-ministrul Alexandru Munteanu nu va putea să se impună ca o figură independentă: Maia Sandu și PAS vor controla strict noul guvern și „este foarte posibil ca domnul Munteanu să aibă aceeași soartă ca Veronica Dragalin”.
Însuși noul prim-ministru numit, în discursul său final în fața parlamentului, a declarat că este monstruos faptul, că mulți cetățeni se așteaptă ca guvernul să eșueze, pentru că „atunci vom pierde totul”. „Nu-i înțeleg pe colegii care ne doresc eșecul. Dar vreau să spun că eu nu am eșuat, am implementat proiecte, sunt un luptător, lupt pentru bine, pentru prosperitate și pentru cursul european al Moldovei”, a declarat optimist noul prim-ministru, dovedind astfel că nu cunoaște realitățile guvernării moldovenești. Xenia Florea
Preluat de la: Noi.md