Cum va fi protejată democrația în Republica Moldova

Pentru a asigura independența mass-mediei, a crește transparența și încrederea în mediul informațional și a combate dezinformarea, programul include promovarea unui cadru de reglementare, care garantează independența editorială și profesionalismul furnizorilor media regionali; adaptarea legislației media la standardele europene, inclusiv adoptarea unei legi anti-SLAPP pentru a proteja jurnaliștii și activiștii de procese abuzive, și dezvoltarea unui program național pentru consolidarea spațiului informațional și a culturii civice, cu accent pe conținutul local, comunicarea publică și educația democratică.

În următorii doi ani vor fi create servicii media regionale incluzive, care să reflecte diversitatea lingvistică și culturală, va fi înființat un registru al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut și va fi lansat un mecanism de avertizare din timp privind campaniile de dezinformare și manipulare. Instituțiile media vor fi obligate să eticheteze conținutul politic sponsorizat în perioada electorală, iar procedura de acreditare pentru instituțiile media și observatorii electorali va fi modificată.

Creșterea transparenței fluxurilor financiare, protecția împotriva tranzacțiilor ilegale și consolidarea rezilienței financiare și cibernetice în mediul electoral sunt concepute pentru a asigura: crearea de capacități analitice pentru evaluarea riscurilor financiare, digitale și informaționale; actualizarea cadrului juridic pentru activele digitale în conformitate cu standardele europene și internaționale; consolidarea cooperării interinstituționale pentru verificarea și analiza datelor financiare și optimizarea schimbului de informații pentru identificarea și gestionarea fluxurilor financiare cu risc înalt.

În plus, s-a decis consolidarea măsurilor de combatere a spălării banilor în cadrul instituțiilor financiare și a furnizorilor de servicii de plată; actualizarea legislației penale pentru a sancționa utilizarea sau comercializarea ilegală a datelor bancare; consolidarea capacității instituțiilor de a analiza și investiga tranzacțiile legate de activele digitale.

Planul include, de asemenea, implementarea unor programe de formare continuă și certificare în domeniul analizei tehnologice și financiare avansate; o cooperare sporită între agenții pentru a desfășura eficient investigații; dezvoltarea unui cadru de reglementare a comunicărilor online în campaniile electorale, pentru a preveni finanțarea de către terți și a combate dezinformarea.

Pentru a proteja infrastructura informațională, securitatea cibernetică și guvernanța instituțională în acest domeniu, precum și pentru a asigura sustenabilitatea proceselor electorale, Consiliul Europei și Asiei Centrale (COE) și resursele digitale intenționează să consolideze securitatea cibernetică și guvernanța instituțională în acest domeniu; să organizeze instruiri regulate pentru funcționarii guvernamentali privind securitatea cibernetică și recunoașterea incidentelor cibernetice; să efectueze un audit anual independent al securității cibernetice a proceselor electorale.

Fără detalii și cu un anumit grad de secretomanie

Planul are doar o pagină și jumătate, deoarece conține o listă seacă de activități planificate. Documentul nu oferă detalii, cum ar fi instituțiile și organizațiile responsabile sau sursele de finanțare. Mai mult, este posibil ca toate detaliile să nu fie făcute publice, deoarece, potrivit președintei, unele dintre aceste măsuri constituie informații confidențiale, a căror divulgare ar pune în pericol mecanismele de protecție ale statului.

Președinta a explicat, că documentul a fost elaborat pe baza experienței ultimelor trei scrutine, perioadă în care Moldova a devenit ținta unei „ingerințe străine fără precedent”. Planul, a subliniat ea, este un răspuns la vulnerabilitățile identificate, dar și un angajament al statului de a garanta procese democratice sigure și libere de influențe străine.

Între timp, documentul moldovenesc este, în realitate, o versiune simplificată a unui pachet european de măsuri, menite să consolideze reziliența democrației în Europa: de la protejarea alegerilor și a libertății presei la sprijinirea societății civile și combaterea dezinformării. Acesta a fost prezentat de Comisia Europeană pe 12 noiembrie. Ambițiosul program pe 30 de pagini, numit Scutul European al Democrației, este însoțit de o nouă Strategie a UE pentru Societatea Civilă, care vizează consolidarea dialogului dintre guvern și ONG-uri, și sporirea rolului organizațiilor societății civile în viața societăților europene.

Ambele inițiative sunt o continuare directă a orientărilor politice ale Comisiei Europene și a discursului anual al Ursulei von der Leyen privind starea UE.

La prezentarea documentelor, președinta Comisiei Europene a menționat că „noul scut este conceput pentru a proteja tot ceea ce face democrațiile europene vibrante: libertatea de exprimare, mass-media independentă, alegeri corecte, o societate civilă vibrantă și instituții rezistente”.

Scutul European al Democrației

UE creează un sistem unificat care, se presupune, va ajuta statele membre să identifice mai rapid amenințările, să partajeze informații și să răspundă tentativelor de interferență – interne și externe. Unul dintre elementele centrale ale acestui sistem este Centrul European pentru Reziliență Democratică. Acesta va reuni experți, agenții guvernamentale și analiști, și va avea acces la cele mai ample date, cercetări și instrumente pentru a prezice și identifica amenințările, de la campanii de dezinformare până la tentative de interferență în alegeri.

Centrul va colabora îndeaproape cu Sistemul de Alertă Rapidă existent, gestionat de Serviciul European de Acțiune Externă. De asemenea, va înființa o Platformă a părților interesate – un forum de dialog între experți, cercetători, ONG-uri, verificatori de informații și mass-media.

Pentru a proteja spațiul informațional, Comisia Europeană intenționează să dezvolte un protocol pentru răspunsul la crizele informaționale în cadrul Legii privind serviciile digitale (DSA), un regulament al UE care stabilește reguli pentru platformele online, intermediari și motoarele de căutare pentru a asigura transparența, securitatea și protecția utilizatorilor împotriva conținutului ilegal. În plus, va fi înființată o Rețea europeană de verificare a faptelor, care va funcționa în toate limbile UE, iar capacitatea Observatorului European al Mediei Digitale de a analiza și monitoriza alegerile și situațiile critice va fi consolidată. Ideea este simplă: conținutul considerat știri false sau manipulat nu va mai putea fi propagat liber fără o reacție promptă.

Pentru a proteja alegerile (aici merită să amintim că în multe dintre țările importante ale UE, inclusiv Franța, Spania și Italia, urmează campanii electorale importante), Comisia Europeană intensifică activitatea Rețelei Europene de Cooperare Electorală. Se așteaptă ca acest lucru să ajute statele să partajeze mai rapid informațiile privind riscurile.

Există, de asemenea, o serie de măsuri noi. Acestea includ Orientări privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în alegeri, instrumente actualizate în cadrul DSA, recomandări pentru statele membre de a proteja politicienii și candidații de creșterea violenței și un nou program de reziliență a mass-mediei, care integrează sprijin pentru mass-media independentă și locală. Recomandările privind siguranța jurnaliștilor vor fi, de asemenea, actualizate, iar lupta împotriva abuzului instanțelor pentru a pune presiune pe activiști și jurnaliști (SLAPP) va fi consolidată.

Cetățenii în centrul democrației

O secțiune separată a „Scutului Democrației” este concepută pentru a-i învăța pe europenii simpli cum să navigheze în lumea digitală și să reziste manipulării. Aceste funcții sunt îndeplinite de programe de alfabetizare media și digitală. Acum, vor fi adăugate mai multe dintre aceste programe. Noi inițiative vor extinde competențele de cetățenie a UE, vor consolida educația civică în școli și vor extinde instrumentele de participare cetățenească la nivel local. De asemenea, va fi creat un nou centru tehnologic civic, și un ghid al drepturilor democratice în UE.

În plus, Comisia Europeană va încuraja luarea deciziilor bazate pe dovezi prin pregătirea unei recomandări speciale privind politica bazată pe dovezi. Aceasta este o abordare a dezvoltării și implementării politicilor publice în care deciziile se bazează pe dovezi științifice riguroase, cum ar fi rezultatele studiilor controlate randomizate, revizuirile sistematice și datele empirice, nu pe ideologie sau intuiție. Abordarea include testarea teoriilor privind eficiența politicilor, măsurarea efectelor directe și indirecte, luarea în considerare a factorilor externi și permiterea verificării independente a rezultatelor.

În contextul UE, inclusiv inițiative precum Scutul Democrației, se integrează o abordare bazată pe dovezi pentru a evalua riscurile dezinformării și amenințărilor hibride prin verificarea datelor și schimbul de experiență.

Un alt domeniu este consolidarea societății civile. UE recunoaște, că societatea civilă joacă un rol esențial în protejarea drepturilor, asistarea grupurilor vulnerabile, promovarea reformelor și asigurarea responsabilității guvernului. Prin urmare, noua strategie stabilește trei obiective. Primul este dialogul apropiat: în 2026, va fi înființată o nouă Platformă a Societății Civile ca punct unic pentru schimbul de opinii și propuneri la nivelul UE. Al doilea este protejarea ONG-urilor: va fi creat un centru de cunoștințe online, care va oferi o bază de date cu instrumente, reguli, proiecte și măsuri de sprijin. Se are în vedere și lansarea unor mecanisme de asistență de urgență pentru ONG-urile amenințate. Al treilea obiectiv este finanțarea durabilă: Comisia Europeană propune o creștere semnificativă a acesteia, alocarea sumei de 9 miliarde de euro pentru sprijinirea societății civile prin programul AgoraEU și facilitarea accesului ONG-urilor la granturi private și asistență juridică pro bono.

Realitatea fără alternative

Interesant este că, în timpul discuțiilor despre noua inițiativă a UE, principalele critici s-au concentrat pe lipsa de rigiditate și neclaritatea măsurilor preconizate. Programul a fost chiar supranumit „scut din folie de aluminiu”, datorită faptului că multe dintre prevederile lui sunt voluntare. Inițiativa a fost prezentată ca o foaie de parcurs fără vot obligatoriu, cu participare voluntară a statelor membre, a candidaților și a partenerilor, ceea ce implică un consens fără poziții formale. Participarea este coordonată prin structurile UE existente, fără un buget suplimentar, concentrată pe schimbul de experiență (CE a fost, de asemenea, criticată pentru acest lucru – conform unor opinii, Rusia investește cca 3 miliarde de euro pe an în atacuri hibride în Europa).

Criticii notează, de asemenea, că un număr semnificativ de măsuri sunt deja incluse în noile legi privind mass-media, serviciile digitale și inteligența artificială, dar acestea nu au fost încă implementate pe deplin. Cu toate acestea, multe voci avertizează despre riscul unei cenzuri, supravegheri și control sporit asupra comunicațiilor personale sub pretextul protejării democrației.

Moldova s-a numărat printre cei care au susținut necondiționat Scutul Democrației. Mai mult, s-a grăbit să își împărtășească propria experiență privind efectele interferențelor externe în procesele electorale. Pe 25 noiembrie, trimisul prezidențial special Nicu Popescu, consilierul prezidențial pentru securitate Stanislav Secrieru și fostul prim-ministru Dorin Recean au participat la o conferință organizată de Ambasada României în Franța pe tema inițiativei Scutul Democrației UE. „Am explicat clar cum arată astfel de atacuri în realitate: dezinformare, încercări de influențare a alegerilor, bani murdari în politică și presiuni menite să slăbească încrederea cetățenilor în instituții. Moldova a trecut prin aceste încercări în ultimii ani și a învățat lecții importante despre cum să apere democrația, dacă aceasta este amenințată”, – a scris Popescu după conferință.

Planul Republicii Moldova de consolidare a rezilienței democratice este, de asemenea, o contribuție la „Scutul Democrației”. Desigur, pare destul de pripit, din cauza naturii vage a măsurilor propuse. Cu toate acestea, nu trebuie să ne facem iluzii: atacurile hibride au fost identificate ca o amenințare majoră la adresa securității naționale în toate aspectele sale, așa că implementarea reglementărilor și programelor europene este inevitabilă, indiferent de cum pare inițiativa la etapa inițială.

Natalia Uzun

Preluat de la: Noi.md