Gro Harlem Brundtland, fost director general al Organizației Mondiale a Sănătății și prim-ministru al Norvegiei, explică, într-un interviu acordat Der Spiegel, unde a greșit OMS în pandemia de Covid-19, cât de grav este modul în care a acționat China, dar și anvergura breșelor scoase la lumină de coronavirus, inclusiv în statele dezvoltate.

În septembrie 2019, Gro Harlem Brundtland a prezentat un raport care, notează acum Der Spiegel, avea un caracter profeti: „Lumea se confruntă cu riscul acut al unor epidemii sau pandemii care nu doar să provoace pierderi de vieți omenești, ci și să spulbere economii și să creeze haos social”.

În prezent, este co-președinte al Global Preparedness Monitoring Board (fondat de OMS și Banca Mondială), un grup de experți care avertizează guvernele lumii asupra pericolelor pe care le prezintă noile boli infecțioase. Redăm integral interviul acordat de Gro Harlem Brundtland pentru Der Spiegel.

DER SPIEGEL: Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că țara sa, cel mai mare contribuabil, se va retrage din OMS. Cât de dăunător va fi un asemenea pas pentru organizație?

Brundtland: Ar fi un pas care contravine intereselor Statelor Unite. L-aș considera complet greșit. Și nu sunt în niciun caz sigură că va exista într-adevăr o retragere completă a SUA din OMS.

DER SPIEGEL: Trump pare foarte hotărât.

Brundtland: Poate, dar președintele SUA nu este atotputernic. Până la urmă, există un Congres la Washington. De altfel, vor fi alegeri peste jumătate de an. Până atunci, poate fi posibilă oprirea plăților. Dar nu pot și nu vreau să-mi imaginez o retragere completă, încetarea tuturor obligațiilor legale care decurg din calitatea de membru.

DER SPIEGEL: Și dacă se întâmplă?

Brundtland: Apoi, alți membri vor umple golurile lăsate de America. Germania, țările europene și multe alte state sunt foarte conștiente de faptul că lumea are nevoie de o Organizație Mondială a Sănătății și că trebuie să își aducă contribuția la aceasta.

DER SPIEGEL: Este din ce în ce mai clar că China nu a împărtășit informații importante, la începutul focarului. Trump și alții acuză OMS că s-a înțeles pe ascuns cu Beijingul. A fost cazul?

Brundtland: Există motive pentru a critica China. Responsabilii de acolo au fost prea lenți, au informat prea târziu. Cel mai rău a fost că le-a luat mult timp până să recunoască faptul că infecția trece de la om la om. Această transmitere era deja clară la 1 ianuarie 2020, așa cum știm acum, dar China nu a anunțat oficial acest lucru până în 20 ianuarie. O altă întrebare este dacă a fost vorba de o mușamalizare. China este o țară mare cu multe interese concurente, nu numai între provincii și Beijing. Trebuie privit cu atenție în această direcție înainte de a emite o judecată solidă.

DER SPIEGEL: Și-a permis OMS o apropiere prea mare de China?

Brundtland: OMS a încercat să obțină cât mai rapid informații. În acest sens, organizația este dependentă de țările membre, deoarece nu are puteri proprii în acest sens. Încă de la bun început, experții OMS au cerut mai multe informații din China. Ar fi fost înțelept să exercităm o presiune mai mare asupra Beijingului? Este greu de spus.

DER SPIEGEL: Când erați președinta OMS, ați făcut exact asta. Când China a refuzat să coopereze, în 2003, după izbucnirea epidemiei SARS, ați exercitat presiuni cu succes.

Brundtland: În acea perioadă, nu exista niciun dubiu că China voia să mușamalizeze epidemia. Câteva săptămâni nu am primit nicio informație, șeful biroului nostru din Beijing i s-a întors spatele, cu scuze. Știam câteva ceva din surse neoficiale, dar a trebuit să vorbesc foarte clar, în public, pentru a mă asigura că China va coopera.

DER SPIEGEL: Directorul general OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a acționat diferit. În ianuarie, când China a ascuns informații importante despre virus, el a lăudat țara. A exagerat?

Brundtland: Poate. Dar intenția lui ar fi putut fi să determine China să coopereze mai îndeaproape. Lumea s-a schimbat dramatic din 2003. China a devenit mult mai puternică. Oricine critică public țara, așa cum am făcut eu atunci, atrage astăzi riscul retragerii Chinei.

DER SPIEGEL: În septembrie, în calitate de co-președinte al Global Preparedness Monitoring Board, ați subliniat existența pericolului unei pandemii. Ce v-a trecut prin minte când ați aflat, câteva luni mai târziu, despre infecțiile cauzate de un nou coronavirus în Wuhan?

Brundtland: La început, am sperat că numai animalele vor răspândi boala. La mijlocul lunii ianuarie, chiar înainte de confirmarea oficială, cei care urmăreau situația nu se mai îndoiau că persoanele infectate erau contagioase. Am devenit imediat îngrijorată. Aceasta a fost o veste extrem de proastă, unul dintre cazurile asupra căruia avertizasem.

DER SPIEGEL: Știați, în acel moment, că lumea s-ar putea confrunta cu o pandemie?

Brundtland: Îmi era teamă că s-ar putea ajunge la asta. Am presupus că OMS va declara foarte repede cel mai înalt nivel de alertă, „urgența de sănătate publică de îngrijorare internațională”.

DER SPIEGEL: Înseamnă că s-a pierdut timp prețios până când OMS a declarat această urgență, pe 30 ianuarie. A fost o greșeală această ezitare?

Brundtland: Au existat opinii diferite în cadrul grupului de experți cu privire la îndeplinirea criteriilor. Pentru ținerea sub control, la nivel internațional, a virusului, probabil că nu a făcut o diferență prea mare emiterea mai devreme sau mai târziu a unei asemenea alerte. Majoritatea epidemiologilor din sistemele naționale de sănătate știau deja, până la alerta OMS, că aveam de-a face cu un risc major.

DER SPIEGEL: Cu toate acestea, lucrurile au rămas destul de liniștite în țările europene.

Brundtland: Am observat și asta și am fost puțin surprinsă că reacțiile au fost atât de lente în toată Europa.

DER SPIEGEL: Vă preocupa faptul că politicienii europeni au subestimat amenințarea COVID-19?

Brundtland: Da, întrucât boala s-a răspândit peste tot în lume și ajunsese de mult timp pe continentul nostru.

DER SPIEGEL: Câteva săptămâni mai târziu, continentul cu cele mai bune sisteme naționale de sănătate a devenit centrul pandemiei. Cum s-ar fi putut întâmpla această catastrofă?

Brundtland: Europa a greșit și ea. Aparent, mulți dintre responsabili au fost foarte optimiști cu privire la eficiența sistemelor lor de asistență medicală. Și, evident, au subestimat cât de contagios este noul coronavirus. Luați cazul țării mele, Norvegia: la început, autoritățile au crezut că pot urmări fiecare infecție. În jurul datei de 10 martie, cinci cazuri au apărut brusc, arătând că avem de-a face cu un lanț necunoscut de infecții. Abia atunci au început măsurile de blocare.

DER SPIEGEL: Cum apreciați calea pe care au luat-o vecinii suedezi? În loc de blocare, au fost doar recomandări. Rata mortalității corona este acum de câteva ori mai mare decât în ​​celelalte țări nordice.

Brundtland: În Suedia, cursul a fost stabilit de experții guvernamentali, iar politicienii i-au urmat. Dar speranța suedeză că va fi atinsă rapid o imunizare de turmă nu s-a împlinit. Acum, ei încep să regrete că nu au luat măsuri mai dure.

DER SPIEGEL: Țări asiatice, cum ar fi Taiwan, Coreea de Sud, Vietnam și Mongolia, au împiedicat apariția unor focare majore pe teritoriul lor. Ce putem învăța de la ei?

Brundtland: Au acționat rapid și decisiv. Exemplul lor ne arată că, uneori, libertatea personală ar trebui să ocupe al doilea loc în asistența medicală.

DER SPIEGEL: Ce alte învățăminte trageți din criza cauzată de coronavirus?

Brundtland: Un punct important se referă la libertatea de deplasare, în special cu referire la călătoriile cu avionul. Reglementările internaționale în materie de sănătate, la care OMS trebuie să adere, de asemenea, nu prevăd restricții. Trebuie să reformăm și să îmbunătățim aceste reguli. În cazul bolilor infecțioase, nu există nicio îndoială că deplasarea pe calea aerului joacă un rol semnificativ în răspândirea acestor boli.

DER SPIEGEL: Următoarea pandemie ar putea fi și mai gravă?

Brundtland: Din păcate, da. Ar putea exista un virus la fel de contagios ca și coronavirusul, dar cu o rată mai mare de mortalitate. Trebuie să fim mai bine pregătiți, mult mai bine.

 

Preluat de la: Timpul.md