Potrivit unei analize a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, o candidată a declarat, în medie, un venit anual de aproximativ 280,7 mii de lei, cu 33% mai puțin decît un candidat bărbat, care a raportat circa 417,5 mii de lei.
„Femeile au acces mai limitat la resurse – oportunitățile economice, politice și sociale sînt mai reduse. Acest lucru în mod evident influențează asupra participării lor în politică, or, este destul de dificil să te lansezi într-o campanie electorală avînd venituri mult mai limitate în comparație cu un contracandidat bărbat”, a declarat Natalia Covrig, directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, vineri, 5 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă.
Analiza mai arată că femeile candidate dețin mult mai rar terenuri, imobile sau vehicule, iar bunurile declarate au o valoare medie mai mică decît cele ale bărbaților.
Suprafața locuințelor femeilor candidate este, în medie, de 129 de metri pătrați, față de 165 de metri pătrați în cazul bărbaților.
„Femeile candidate declară în continuare un venit mai mic decît bărbații. Totuși, femeile, cu o tendință destul de fermă, de la an la an declară venituri constant mai mari decît în scrutinele precedente. În 2025, femeile au declarat, în medie, 280,7 mii de lei, cu aproape 30 de mii mai mult decît în scrutinul din 2021. Pe de altă parte, veniturile bărbaților s-au menținut la peste 417 mii de lei”, a comparat Alexandra Ermolenco, directoare de programe în cadrul organizației.
Un alt capitol analizat vizează participarea femeilor în sfera financiară și de afaceri. Doar 13,8% dintre candidate declară că dețin acțiuni în capitalul unei companii, comparativ cu 27,2% dintre bărbați. De asemenea, aproximativ 12% dintre femei au conturi bancare, față de 19% dintre candidații bărbați.
„Aceste discrepanțe sînt destul de semnificative și se transpun în cursa electorală. Alegerile necesită costuri logistice, de promovare, iar accesul limitat la resurse reduce șansele femeilor de a concura în condiții egale”, a punctat Alexandra Ermolenco.
Analiza mai arată că veniturile și resursele financiare influențează inclusiv poziționarea candidaților pe listele electorale.
„Datele preliminare arată că, în primele zece locuri de pe liste, veniturile declarate sînt net mai mari decît cele ale candidaților aflați la coada listelor. Aceasta ne sugerează că, totuși, banii contează, veniturile contează. În momentul în care ai acces mai limitat la resurse, există o probabilitate mai mare să nu te regăsești pe primele poziții”, a declarat Natalia Covrig.
Studiul „Cînd resursele contează. Analiza veniturilor candidaților și candidatelor la alegerile parlamentare 2025” a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca.
Preluat de la: Noi.md