Analiştii se aşteaptă ca economia turcă să scadă anul acesta pentru prima dată în mai bine de un deceniu, estimarea medie de scădere fiind de 4,3%. Plonjonul din trimestrul doi ar fi de minus 12,2%.

Cu o economie dependentă de capitalul extern, Turcia se îndreaptă din nou spre o criză valutară în timp ce inflaţia persistă la niveluri ridicate, iar investitorii abandonează ţara.

Situaţiile la limită au devenit ceva obişnuit pentru economia turcă în ultimul deceniu. Ce este nou acum este că legiuitorii preşedintelui Recep Tayyip Erdogan au permis controlarea mai strictă a conţinutului de pe social media.

Criticii spun că noua legislaţie reprezintă încă un pas spre reducerea la tăcere a celor nemulţumiţi, după cum scrie Deutsche Welle. Apoi, Turcia devine din ce în ce mai izolată pe plan extern, reuşind să-şi tensioneze relaţiile cu SUA, Franţa, Rusia, Grecia, Cipru şi state vecine din Orientul Mijlociu.

În presa locală, puternic influenţată politic, au apărut zvonuri cum că autorităţile saudite le-au cerut companiilor locale să nu mai facă afaceri cu Turcia, blocând în acelaşi timp transporturile turceşti de fructe şi legume la graniţă.

Lira turcească s-a depreciat ieri pentru a patra sesiune consecutivă, îndreptându-se spre un nivel minim record, iar analiştii au avertizat că moneda s-ar putea să fi intrat într-o perioadă prelungită de turbulenţe, scrie Reuters. Lira a ajuns faţă de dolar la cel mai scăzut nivel din luna mai.

Deprecierea vine după ceea ce analiştii au numit două luni de calm dato­rate unor intervenţii cos­ti­­si­toare ale statului. Acum, banca centrală a Tur­ciei pare să fi rămas fără instrumentele nece­sare stabilizării cursului lirei.

Un fost guvernator al instituţiei a declarat recent că aceasta nu mai are unde să coboare dobânda. Banca centrală şi băncile comerciale controlate de guvern au vândut miliarde de dolari pentru a ţine lira stabilă. Traderii au calculat că aceste intervenţii au totalizat 100 de miliarde de dolari de la începutul anului trecut.

„Vedem limite în capacitatea bancii centrale turce de a limita acest efect şi ne aşteptăm la şi mai multă slăbiciune pe termen mediu“, spune Phil Torres, strateg la Aegon Asset Management. În această atmosferă cresc temerile că banca centrală şi-a epuizat rezervele, că Turcia are obligaţii externe de plată prea mari, că deficitul de cont curent creşte, ca ratele de dobândă reale au ajuns adânc în teritoriul negativ şi că inflaţia persistentă devine o boală a economiei. Preşedintele Erdogan, şeful guvernului, a încercat să combată efectele pandemiei încurajând băncile să majoreze creditarea şi punând presiuni pe banca centrală să menţină dobânda de politica monetară sub rata inflaţiei. Aceste politici au alimentat temerile că se formează o bulă a creditului, iar investitorii se grăbesc să vândă activele turceşti, ducând în jos lira şi alte monede, explică The New York Times. Bursa de la Istanbul a deschis ieri în scădere accentuată. Investitorii în obligaţiuni se retrag din Turcia, ceea ce creşte presiunile pe o economie de mult timp dependentă de finanţarea din exterior, notează The Wall Street Journal. Managerii de fonduri au retras peste şapte miliarde de dolari de pe piaţa turcă a obligaţiunilor denominate în moneda locală în intervalul de şase luni încheiat în iunie. Aceasta este semestrul 1 cu cele mai mari retrageri din istorie. Deţinerile nerezidenţilor de obligaţiuni guvernamentale turceşti s-au topit de la o treime în 2013 la doar 5%.

Erdogan a supravieţuit crizelor valutare din 2014 şi 2018, sfidând predicţiile despre un colaps economic care ar fi trebuit să-i dărâme puterea. Partidul lui Erdogan a pierdut totuşi cele mai populate oraşe turce, Istanbul şi Ankara, în alegerile locale din 2019. Erdogan, politician cu o nostalgie puternică pentru Imperiul Otoman, a devenit „un populist nepopular“, remarcă Forbes.

Acum, economia este „la doar un şoc distanţă de o criză“, a avertizat Maya Senussi, economist la Oxford Economics.

Banca centrală a Turciei a surprins recent pieţele cu creşterea proiecţiei de inflaţie pentru sfârşitul acestui an cu peste un punct procentual, semn că nu se va grăbi să reia reducerile de dobândă după o pauză de două luni, scrie Bloomberg. Creşterea preţurilor de consum va termina anul la 8,9%, comparativ cu prognoza anterioară de 7,4%, a declarat miercuri la Ankara guvernatorul Murat Uysal. Previziunea înseamnă că rata de dobândă de politică monetară a Turciei – în prezent de 8,25% – va fi negativă pentru restul anului dacă este ajustată la inflaţie. Este pentru prima dată în acest an când banca centrală şi-a majorat perspectivele privind preţurile pentru 2020. Restricţiile impuse pentru oprirea pandemiei afectează lanţurile de aprovizionare şi alimentează inflaţia, a explicat Uysal. Perspectivele mai puţin favorabile cu care se confruntă Turcia ar putea însemna o aşteptare mai lungă înainte ca banca centrală să reia un ciclu de relaxare care a adus reduceri de dobândă însumând 1.575 puncte de bază în nouă paşi consecutivi începând cu iulie anul trecut. Bloomberg îndeamnă la mai multă prudenţă acum deoarece costurile de împrumut ajustate de inflaţie din Turcia sunt printre cele mai scăzute din lume, în timp ce creditorii de stat dezlănţuie valuri de credite, iar factorii de decizie politici injectează lichiditate prin scoaterea cu polonicul a obligaţiunilor guvernamentale de pe piaţă.

Un sondaj Reuters a găsit că analiştii se aşteaptă ca economia turcă să scadă anul acesta pentru prima dată în mai bine de un deceniu, estimarea medie de scădere fiind de -4,3%. Plonjonul din trimestrul doi ar fi de -12,2%.

Turcia este o ţară importantă în jocurile geopolitice din Orientul Mijlociu şi de la Marea Neagră şi joacă un rol important în stăvilirea valurilor de refugiaţi fugiţi din Siria, care dacă n-ar rămâne în Turcia ar ajunge în Europa. 

Preluat de la: Timpul.md