Deși s-au ieftinit cărbunii în acest an, vânzările au scăzut cu 30 la sută. Oamenii spun că se aprovizionează doar cu strictul necesar

La mijlocul toamnei, gospodarii au început pregătirile pentru iarnă. Chiar dacă s-au ieftinit cărbunii, vânzările au scăzut cu 30 la sută. Deşi loturile de cărbune sunt aduse din Ucraina şi Rusia la costuri mai mici decât anul trecut, oamenii nu se grăbesc să le procure.

Preţul pentru o tonă de cărbune variază între 3200 şi 3900 de lei, iar comercianţii fac şi reduceri la cantităţi mai mari de trei tone.

Depozitul din Străşeni se laudă cu o calitate înaltă a cărbunelui de toate categoriile, dar cumpărătorii se lasă aşteptaţi.

„Vânzările sunt bunişoare, dar în comparaţie cu anul trecut un pic mai slab. Cu cât? Cu 30% sigur a scăzut. Un factor ar fi pandemia. Persoanele nu mai au venituri. Nu pot să-şi facă rezerve. De obicei cumpără din ultimii bănuţi. Şi anul trecut a fost o iarnă mai călduroasă.”, a afirmat managerul depozitului de cărbune, Străşeni, Radu Avram.

Oamenii au remarcat ieftinirea, dar spun că se aprovizionează doar cu strictul necesar.

„Cumpărăm de vreo 3-4 ani cărbuni de aici. E mai ieftin cu mult faţă de anul trecut. Anul trecut era 3.800.”

„Preţul e ca anul trecut, după cum ţin eu minte. Poate un pic mai ieftin.”

„Avem şi lemne, dar luăm şi cărbune. Punem 4-5 beţe şi aprindem focul bine, pe urmă o căldare de cărbuni şi până dimineaţă e cald. Două tone de cărbune ne ajunge toată iarna.”

În schimb, lemnele costă la fel ca anul trecut. Responsabilii de la MoldSilva spun că preţurile ar putea fi revizuite cel târziu la începutul anului viitor.

„Speciile moi, salcii, plop, au o medie de cost pe ţară de la 200 la 300 de lei. Dacă vorbim de răşinoase – în jur de 300-360 de lei. Dacă vorbim de speciile tari, un preţ mediu este de 570 de lei.”, a menționat inginerul-şef silvic „Moldsilva”, Nicolae Munteanu.

Chiar dacă lemnul tare este de două ori mai scump, acesta este mai solicitat pentru puterea de încălzire mai mare.

„Majoritatea preferă sortimentele tari. Că este stejarul, carpinul, frasinul, arţarul, cireşul, salcâmul. Puterea calorică a speciilor tare este mai mare. Chiar dacă preţul este mai mare, puterea calorică este mai mare.”, a comunicat inginerul-şef la întreprinderea silvică Străşeni, Sergiu Chihai.

Stocul total de lemne pe ţară, preconizat de ”Moldsilva” pentru sezonul rece, va depăşi 270 de mii de metri steri, dintre care 150 de mii sunt deja în depozite.


Preluat de la: Publika.md