Potrivit datelor oferite de asociația Mensana, la 100 mii de locuitori sînt doar doi psihiatri, în condițiile în care, anual, 5 mii de persoane sînt depistate cu probleme de sănătate mintală severă. Deficitul de cadre se resimte și printre psihologi și asistente medicale psihiatrice, arată datele statistice. Noul proiect de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală care a fost adoptat în data de 16 mai își propune să reglementeze clar procedurile privind diagnosticul, tratamentul și internarea acestor persoane și să ofere specialiștilor instrumentele necesare pentru redresarea situației.
Totodată, reprezentanții Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, menționează că se constată un mic progres și în ceea ce ține de numărul studenților care aleg să profeseze în această ramură.
Ramura psihiatriei este încă foarte stigmatizată în Republica Moldova. Reticența persistă nu doar în rîndul populației ci și în rîndul celor care au decis să îmbrace halatele albe. Puțini studenți au curajul să își asume aceast domeniu care implică o serie de responsabilități și riscuri specifice. Chiar și așa, anul trecut au fost admiși 12 rezidenți la specialitatea de psihiatrie, în comparație cu 5-7 cum se întîmpla anterior.
„Sîntem o societate care privește foarte sceptic atît pacienții psihiatrici, cît medicii psihiatri. Deseori ne întîlnim cu aceea că pacienții noștri sînt considerați nebuni, nu știu de ce cumva și noi sîntem văzuți din partea asta, dar trăim în niște vremuri în care oamenii într-adevăr au nevoie de asistență psihologică. În viața de zi cu zi nu mai putem să negăm, depresia este”, susține medicul rezident psihiatru, Ecaterina Scarlețchi.
„Este un domeniu destul de dificil cumva și mare ca subiect, dar de fiecare dată cînd interacționez cu pacienții înțeleg că este domeniul potrivit pentru mine și îmi place asta, înțeleg de ce este important și aspectul preventiv, cît și aspectul de tratament. Aș vrea foarte mult să lucrez la partea în care educ societatea. Fiecare o să înțeleagă că asta nu este rușinos că este în regulă de studiat”, a spus studenta Carolina Donea.
Pe lîngă deficitul de psihiatri, în țara noastră se înregistrează o lipsă acută de psihologi clinicieni, psihoterapeuți și asistente medicale psihiatrice.
„A existat foarte mult timp și la multe decenii reticență de a alege specialitatea de psihiatrie, din varii motive că nu este atît de frumoasă, că nu este atît de avantajoasă. Pandemia a adus o modă pentru sănătatea mintală, în ghilimele, stigma pozitivă. Noi mărindune oferta academică, am oferit tuturor specialiștilor de a activa în domeniul respectiv. Necesitatea este stringentă astăzi”, a relatat președinta Societatea Psihiatrilor, Jana Chihai.
Pentru a redresa situația este necesară implementarea unui mecanism instituțional eficient, dedicat strict gestionării sănătății mintale și a unui circuit de servicii comunitare, dar și un interes sporit din partea autorităților.
Noul proiect de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală își propune să asigure un sistem eficient de asistență, prevenire și monitorizare a problemelor de sănătate mintală. Noua lege va seta un nivel sporit de protecție pentru drepturile pacienților cu tulburări mintale și de comportament și va reglementa clar procedurile privind diagnosticul, tratamentul și internarea acestor persoane.
Astfel autoritățile își propun să racordeze legislația națională la standardele internaționale în domeniul sănătății mintale.
Potrivit unui studiu efectuat la finele anului trecut de proiectul moldo-elvețian MENSANA, în Republica Moldova sînt circa 70 de mii de persoane cu probleme de sănătate mintală, inclusiv 31 de mii cu grad de dizabilitate. Anual, cinci mii de persoane sînt depistate cu probleme de sănătate mintală severă.
Preluat de la: Noi.md