Un tânăr din Republica Moldova a ajuns în penitenciar cu 7 ani în urmă, potrivit unei sentințe de condamnare, în baza căreia avea de ispășit un termen mic de pedeapsă. După o serie de pretinse conflicte, pe care le-a avut în penitenciar cu administrația și cu alți deținuți, în 2020 el a decis să rupă legătura cu liderii interlopi, doar că totul nu s-a dovedit a fi atât de ușor. Într-un final, familia respectivului deținut a apelat la serviciile unui avocat, pentru ca el să poată demonstra abuzurile din penitenciar și să se apere. Avocatul a declarat că, în proces de apărare a clientului său, el, de asemenea, a fost supus intimidărilor.

Prin intermediul avocatului, deținutul a transmis Asociației HomoDiversus mai multe înregistrări video făcute la telefon mobil, în care el vorbește despre condițiile deplorabile din penitenciar și unele scheme frauduloase, care ar fi gestionate de către deținuți, cu acordul vădit al angajaților penitenciarului. Din motive de securitate, tânărul, dar și avocatul său, au solicitat să i se asigure anonimat. Avocatul susține că tortura clientului său ar fi început după ce acesta a încercat să-și revendice drepturile, prin depunerea plângerii pe numele unui colaborator al penitenciarului, care i-ar fi încălcat dreptul la întrevederi confidențiale cu avocatul, stipulate în lege.

Avocatul ne-a relatat că „în cererile deținutului, adresate instituțiilor de drept, acesta a menționat că penitenciarul nu este o instituție de corectare, dar o școală criminală, care te învață să comiți noi infracțiuni”.

În video-urile transmite către Asociația HomoDiversus, deținutul afirmă că a ajuns în penitenciar pentru a se corecta și a-și ispăși termenul de pedeapsă, stabilit prin sentința de condamnare. Din spusele acestuia, dacă administrația penitenciarului din start nu-i dădea posibilitatea să dețină telefon mobil, iar liderii interlopi nu aveau ocazia să manipuleze restul condamnaților din penitenciar, în rândul cărora a nimerit și el, acesta nu era să comită noi fapte ilegale pentru care a fost condamnat și își ispășește pedeapsa. El a menționat, de asemenea, că persoanele, care ajung pentru prima dată în penitenciar, nu trebuie să fie plasate într-o celulă cu deținuții, care ispășesc acolo un șir de pedepse, pentru că cei din urmă îi pot ușor manipula. Prin intermediul video-urile sale făcute la telefon, condamnatul a menționat că „deținuții „incomozi” atât administrației cât și liderilor interlopi, sunt izolați și constrânși să tacă despre ilegalitățile pe care le cunosc. În penitenciar condamnații dispun de „общак”, telefoane mobile, conectate la internet și alte obiecte interzise”.Condamnatul afirmă că despre aceste lucruri cunosc conducătorii penitenciarului, doar că nu le este convenabil să vorbească. El a explicat că „asta se întâmplă pentru că statul nu poate asigura toate condițiile necesare pentru întreținerea condamnaților, iar cei din urmă profită de acest lucru”.

Clientul i-ar fi spus avocatului că a intrat în conflict cu structurile lumii interlope, fiindcă a încercat să se retragă din zona lor de influență și să nu mai săvârșească fapte ilegale. Conform regulilor, deținuții dintr-un bloc în timpul plimbării nu se intersectează cu deținuții din alt bloc. Astfel, fără știrea condamnatului, administrația penitenciarului i-ar fi organizat lui o întâlnire în curtea penitenciarului cu liderii interlopi, care își ispășesc pedeapsa în aceeași instituție, dar în alt bloc, „ca să-l pună la respect”.

Deținutul i-ar fi spus avocatului că alți deținuți l-au bătut. Apoi el fost izolat, fără a avea posibilitatea să comunice cu alți condamnați. Deținutul nu avea acces la telefon, iar toate scrisorile lui către organele de drept nu ajungeau la destinație. Tânărul ar fi fost plasat într-o celulă din subsol „în care era întuneric, umeditate era înaltă și unde alergau șobolani”.

„Ca să-i demonstrez administrației, care nu m-a crezut pe cuvânt când i-am spus că sunt șobolani, l-am prins pe unul într-o căldare cu care spălam podelele și l-am arătat în timpul controlului de dimineață. Am fost și mușcat de acest șobolan, dar nici nu mi s-a acordat asistența medicală. Iar în jurul ferestrei mele erau atâtea gratii, că aveam impresia că eram într-o cușcă pentru câini”, i-ar fi mărturisit deținutul avocatului său.

Prima întâlnire între avocat și deținut a avut loc în luna august 2020. Administrația penitenciarului nu a permis avocatului să aibă o întrevedere cu el față în față, motivând refuzul cu restricțiile impuse de pandemia Covid-19, dar a spus că pot organiza întrevederea prin skype. În timpul discuției cu avocatul prin internet, din spusele acestuia, unul din angajații penitenciarului a rămas alături de condamnat, chiar dacă a fost rugat să plece. În momentul în care s-a insistat ca acest colaborator să asigure confidențialitatea între avocat și deținut, el a fost întrebat cum se numește, deoarece a fost avertizat că pe numele lui se va depune o plângere. I s-a spus că a încălcat dreptul condamnatului de a avea o discuție confidențială cu avocatul său. Acesta ar fi răspuns avocatului că „O să vezi cum mă cheamă după poarta penitenciarului”. Potrivit avocatului, la scurt timp după aceasta, s-a depus o plângere la administrația penitenciarului în privința incidentului dat. Din acest moment ar fi început tortura față de clientul său.

Agățat de bara metalică de la pat cu mâinile încătușate la spate

Din spusele avocatului, condamnatul a declarat că angajatul, pe numele căruia s-a depus plângerea, a venit cu alt coleg de-al său și insista către el ca să depună în formă scrisă o cerere, potrivit căreia nu i-ar fi fost încălcat dreptul la confidențialitate cu avocatul. Potrivit avocatului „tânărul a refuzat, atunci ei au început să-l insulte și să-l numească cu cuvinte necenzurate. În starea emoțională în care se afla, condamnatul și-a tăiat venele de la mâină, provocându-și un șir de tăieturi la braț. După acest incident, el afirmă că, un alt deținut a chemat în ajutor colaboratorii penitenciarului, care au venit abia peste jumătate de oră împreună cu medicul, care i-a bandajat brațul. Condamantul a fost scos și dus încătușat în carceră. (Carceră – încăpere mică și întunecoasă, folosită în închisori pentru plasarea temporară a unei persoane pedepsite). Acolo a fost lăsat încătușat, cu mâinile după spate. Când colaboratorii penitenciarului au revenit în carceră, l-au văzut deja cu mâinile încătușate în față. În timp cât a fost singur, el și-a rotit mâinile până le-a dat în față, ca să-i fie mai comod. Colaboratorii penitenciarului din nou i-au întors mâinile la spate și l-au agățat cu cătușile de bara metalică de la pat. A stat în așa poziție în jur de 30 de minute, abia atingând podeaua cu vârful degetelor de la picioare. Rănile de la mâină au început să-i sângereze. Conform examinării medicilor din cadrul penitenciarului, i s-a depistat hiperemia de formă circulară în regiunea articulației ambelor mâini (cătușele au lăsat în jurul încheieturii ambelor mâini niște urme cafenii). Un asemenea tratament a influențat negativ starea morală și emoțională a clientului meu, provocându-i nu doar durere fizică, dar și gânduri suicidale – a explicat avocatul – Anterior, din cauza presiunii din partea colaboratorilor penitenciarului, din spusele tânărului, el a mai avut o tentativă de suicid. Atunci el a băut un șir de pastile, după care și-a pierdut cunoștința și a revenit abia a doua zi când colaboratorii penitenciarului i-au cerut să scrie cererea, precum că nu i s-a încălcat dreptul la discuție confidențială cu avocatul”.

Inițial, tânărul a fost condamnat în bază de sentință pe un termen de 7 ani (pe care deja l-a ispășit) pentru escrocherii (înșelarea unor persoane prin mijloace frauduloase în scopul obținerii unor profituri).

„Condamnatul spune că a obosit deja de toate ilegalitățile din penitenciar și nu mai vrea să se întoarcă în cercurile presupuselor organizații criminale. El dorește să-și execute liniștit pedeapsa, să revină acasă la familie și să nu mai comită ilegalități. Dar, asupra lui se fac în continuare presiuni. De exemplu, el se plânge că în timpul discuțiilor sale private cu familia, a fost filmat de către colaboratorii adminstrației penitenciarului. Toate discuțiile lui cu familia se înregistrează. Chiar și în timpul întrevederilor cu mine față în față, colaboratorii penitenciarului ne urmăreau intens pentru a ne intimida. Gardienii nu ne permiteau să facă schimb de acte fără a interveni, motivând prin faptul că e pandemie de Covid-19 – a explicat avocatul”.

„Degeaba a venit Procurorul, căci e de partea penitenciarului”

Avocatul a continuat relatarea istoriei clientului său:„După ce condamnatul ar fi devenit victimă a torturii din partea angajaților penitenciarului, acesta a depus o plângere la Procuratură pe fapte de tortură.Procurorul, în gestiunea căruia este plângera condamnatului, din motive necunoscute, l-a mințit, spunându-i că a avut anterior discuție cu avocatul și că i s-a explicat toată situația. Din spusele deținutului, procurorul nu ar fi prezentat interes ca să ancheteze cazul de tortură în care ar fi implicați angajații penitenciarului, căci i s-au cerut explicații pe marginea unui caz mai vechi, în care tânărul ar fi fost agresat de către alți condamnați în curtea penitenciarului. Imediat după ce a încheiat discuția cu procurorul și a ieșit din camera de audieri, condamnatul a văzut cum acesta a transmis explicația unui angajat al penitenciarului. În acel moment el a înțeles că procurorul nu avea de gând să clarifice situația, ci doar să țină la curent administrația penitenciarului cu toate declarațiile care urma să le facă.Deoarece procurorul nu și-a făcut treaba pe marginea plângerii legate de tortură, deținutul a decis să adreseze o nouă plângere privind acest fapt, solicitând repetat să ofere explicații, dar deja în prezența avocatului”.

„De această dată – a continuat avocatul – condamnatul a povestit procurorului cu lux de amănunte incidentul pe care l-a avut cu lucrătorii penitenciarului. Deși procurorul a menționat despre necesitatea efectuării unui examen medico-legal, până în prezent nu s-a întreprins nimic în acest sens”.

Condamantul a declarat procurorului privind presupusul act de tortură numele altor deținuți, care ar fi fost martorii acestui incident. Însă, din spusele condamnatului, colaboratorii penitenciarului le-ar fi interzis să vorbească, spunându-le că: „Dacă voi vreți să nu aveți viață în penitenciar la fel ca (numele condamnatului), înseamnă că mergeți împotriva sistemului”.

„La scurt timp după declarația condamnatului, unii deținuți, menționați în audierea sa, au fost transferați în alte penitenciare. Chiar și așa procurorul are posibilitatea de a intra în posesia probelor, care ar putea dovedi că condamnatul a fost torturat de angajații penitenciarului, deoarece zona în care s-a întâmplat incidentul este supravegheată de camere video. Respectiv, ușor pot fi luate probe video. Însă, oamenii legii nu s-au grăbit să facă acest lucru” a menționat avocatul.

Din spusele condamnatului, relatate în video-urile transmise de el Asociației HomoDiversus „Penitenciarele din Republica Moldova nu sunt conduse de administrație, dar de „братва”, adică de liderii interlopi. Tot el spune că în penitenciarele din Republica Moldova îi „беспредел”. Dacă ai bani, ești poziționat bine, iar dacă nu ai bani și nu contribui regulat cu o anumită sumă de bani în „общак”, poți fi presat, bătut și umilit în toate felurile”. Din afirmațiile condamnatului, datorită acestui sistem putred au de suferit nu doar oamenii vulnerabili aflați în penitenciare, familiile acestora, dar și întreaga societate.

La încheierea istoriei, avocatul a prezentat Asociației HomoDiversus o scrisoare din partea clientului său, în care acesta afirmă că a fost recent amenințat de liderii interlopi din penitenciar, care l-ar fi clasat în cel mai jos rang posibil printre deținuți. Avocatul a explicat că asta înseamnă că, indiferent de celula în care ar nimeri acesta, alți deținuți vor fi nevoiți să-l trateze în cel mai rău mod posibil, astfel fiindu-i pusă în pericol viața și sănătatea. Unele cuvinte din scrisoare au fost blurate pentru a păstra anonimatul deținutului, care a dorit să facă acest document public.

Alexandru Zubco, șeful Direcției prevenirea torturii din cadrul Oficiului Avocatul Poporului: „Este cert că, organele procuraturii, după caz, urmează să inițieze o anchetă promptă și eficientă”

Dle Zubco, cum considerați că ar putea fi oprit cercul vicios în cazul acestui deținut?

Este cert că, organele procuraturii, după caz, urmează să inițieze o anchetă promptă și eficientă. Aceasta trebuie să conducă la examinarea cu prioritate a plângerilor comunicate de persoana aflată în custodie, administrarea probelor, etc, ca în fine torționarii să fie identificați și pedepsiți penal. Este inadmisibil ca asemenea acte să existe în instituțiile de detenție.

Ce poziție ar trebui să ia statul în asemenea situații?

În primul rând, statul este responsabil de actele de tortură aplicate de reprezentanții săi. Acesta are tripla obligațiune, cum ar fi să inițieze urmărire penală, să nu tolereze actele de tortură și să investigheze eficient plângerea cu adoptarea unei sentințe reale.

În cazul în care se va constata tortura, în ce mod persoana ar putea să-și revendice drepturile?

Presupusa victimă a depus o sesizare la procuratură, realizându-și unul dintre drepturile sale. Dincolo de aceasta, victima are dreptul la soluționarea plângerii sale, la informare despre rezultatele soluționării; să primească copiile de materialele cauzei; indiferent dacă este recunoscută sau nu în calitate de parte vătămată sau civilă, aceasta are dreptul să fie consultată de un avocat pe tot parcursul procesului penal; să fie asistată de un avocat gratuit (oferit de stat); să fie însoțit de o persoană de încredere, alături de avocatul său, la toate cercetările, inclusiv la ședințele închise; să primească o hotărâre judecătorească despre compensarea materială pentru prejudiciul cauzat; de dreptul la protecție; să fie supusă extertizei judiciare asupra stării psihice sau psihice, etc.

În mod direct sau prin apărătorul său, victima poate depune o cerere la Oficiul Avocatului Poporului de pe str. Sfatul Țării 16, MD-2012, Chișinău, cu anexarea probelor, după caz, în vederea implicării instituției Ombudsmanului în monitorizarea cauzei. 

Preluat de la: Timpul.md