Dat pe bursa speculațiilor ca bun de înlocuint de la Ministerul Sănătății, Alexandru Rafila afirmă că de mulţi ani Spitalul ”Sfântul Pantelimon” din Bucureşti s-a confruntat cu probleme legate de neînţelegeri între unele cadre medicale. Asta ar fi de fapt sursa scandalului legat de morțile suspecte.
Chiar și așa, Rafila spune că activitatea medicală din cadrul unităţii sanitare și din secţiile de Terapie Intensivă ”se desfăşoară aşa cum trebuie”. ”Spitalul «Sfântul Pantelimon» a fost sediul unor astfel de neînţelegeri cred că începând de prin 2015 sau 2016 şi acea zonă a fost afectată, cea de Terapie Intensivă, au curs reclamaţii de o parte şi de alta şi nu mă refer neapărat la reclamaţiile legate de morţile suspecte. Noi, de fapt, la Ministerul Sănătăţii am primit o reclamaţie din partea directorului de îngrijiri, adică asistentul şef de spital, doamna Stamatoiu, încă din data de 8 aprilie, i-am dat curs, ulterior a apărut şi o reclamaţie a doamnei doctor Voicu de la ATI; erau relatate diverse neînţelegeri sau erau precizări legate de împiedicarea desfăşurării activităţii profesionale normale. Am încercat să regăsim elemente, au fost audiaţi managerul, directorul medical, petentele, cadrele medicale… era, evident, vorba de un conflict mai vechi”, a afirmat Alexandru Rafila, joi seară, la Digi 24. El a subliniat că, în urma scandalului de la Spitalul ”Sfântul Pantelimon”, ”e o problemă de credibilitate” în ceea ce priveşte sistemul medical, şi mai ales medicii de Terapie Intensivă. Rafila s-a arătat convins că în prezentatât la Spitalul ”Sfântul Pantelimon”, cât şi la alte unităţi sanitare activitatea medicală în secţiile de Terapie Intensivă ”se desfăşoară aşa cum trebuie”. Doctorițele acuzate de omor au fost eliberate Cele două cadre medicale de la Spitalul Sfântul Pantelimon eliberate, marți, de CAB pot reveni oricând în spitalul Sf. Pantelimon din capitală unde pot continua dozarea noradrenalinei în cazul pacienților în stare gravă, chestiune pentru care de altfel au fost deja acuzate de procurorii bucureșteni de omor cu premeditare.
Concret, minuta deciziei definitive de marți a Curții de Apel București nu indică nicio restricție de efectuare a profesiei prin prisma cărei acestea ar fi putut comite pretinsele fapte de care sunt acuzate de anchetatorii de la Omoruri. „În baza art. 204 Cpp admite contestațiile formulate de către inculpate împotriva încheierii Tribunalului București din 8 august 2024. Desființează încheierea atacata și rejudecând în fond decide: în baza art. 227 alin. 1 Cpp respinge ca neîntemeiată propunerea de luare a măsurii arestării preventive. Dispune punerea de îndată în libertate a contestatoarelor inculpate daca nu sunt retinute in alte cauza. Definitiva”, se arată în minuta definitivă a instanței de judecată.
Preluat de la: Timpul.md