Deputații au susținut că textul „decît dacă se desfășoară în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale” din articolul 184 alin. (2) din Codul electoral vine în contradicție cu teza întîi din același alineat, care stabilește că referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare sau prezidențiale. De asemenea, autorii sesizării au susținut că în Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 Curtea Constituțională a precizat că dacă desfășurarea unui referendum este interzisă cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după desfășurarea alegerilor, referendumul nu poate avea loc în ziua respectivă.
De cealalată parte, CC a notat că organizarea și desfășurarea concomitentă a mai multor scrutine reprezintă o practică uzuală în statele europene.
„Curtea a menționat că rațiunea organizării în aceeași zi a alegerilor parlamentare și a referendumului ar putea fi determinată de necesitatea reducerii cheltuielilor, iar organizarea unui referendum concomitent cu alegerile poate să conducă la creșterea numărului de participanți la ambele scrutine. Prin urmare, avînd în vedere această jurisprudență, Curtea a respins argumentul autorilor sesizării”.
În concluzie, Curtea a reținut caracterul nefondat al criticilor autorilor sesizării, declarînd-o inadmisibilă.
„Cel mai important argument este participarea. Această decizie de la referendum va defini soarta țării pentru mulți ani înainte. Este o decizie foarte importantă. Ne dorim un scrutin care să aducă cît mai mulți alegători la vot”, a menționat șefa statului.
Preluat de la: Noi.md