Din prima parte a lui martie s-au întrerupt legăturile feroviare internaționale în Europa și în multe țări traficul intern este la o fracțiune din ce era în vremurile dinaintea pandemiei. Câteva țări discută ce se va întâmpla după ieșirea din carantină, iar călătoria cu trenul se va schimba și ea mult, cel mai evident lucru urmând să fie că toți vom purta mască. Dar nici pe departe nu este singura modificare, iar mai jos puteți citi despre ce s-ar putea schimba, cu bune sau cu rele, iar marea întrebare este dacă automobilul personal va fi marele câștigător în Europa.

Pandemia a închis granițele și a ”rupt” legăturile feroviare

În mai toate țările din vestul, nordul și centrul Europei trenurile sunt moderne, rapide și curate și pe liniile principale numărul de pasageri a crescut. Trenul a fost mult promovat în acele țări ca fiind alternativa ecologică la autoturism și legăturile au devenit tot mai bune, astfel încât oamenii să-l poată folosi ușor. Prețul a fost calibrat în funcție de cerere, în stilul industriei aeriene și tot mai multe aplicații au făcut extrem de simplă cumpărarea de bilete. Tot trenul, datorită unor rețele de tip S-Bahn, este folosit în multe țări pentru deplasarea către serviciu și înapoi, potrivit hotnews.ro.

Acestea fiind spuse, acum patru luni ar fi fost de neimaginat că toate trenurile internaționale vor fi suspendate și că traficul intern se va diminua uluitor în foarte multe țări. Tot la fel de incredibile ar fi părut discuțiile despre ideea de a vinde bilete numai pentru jumătate dintre locurile unui tren, dar pandemia Covid-19 pune companiile de căi ferate în fața unor încercări fără precedent. Nici pentru pasageri viitorul nu este deloc clar și nu se știe, spre exemplu, dacă măsurile de distanțare sociale de care se vorbește enorm acum, nu vor trebui păstrate în trenuri chiar și ani buni de acum înainte.

În prima jumătate a lui martie mai multe țări europene au impus restricții de circulație și, încă din primele zile ale lunii, au început să fie suspendate trenurile internaționale ce ajungeau în Italia. Au urmat cele din țări precum Cehia și Ungaria, dar și trenurile de lungă distanță ce pornesc din Rusia. Unele țări au luat decizii și mai dure, suspendând tot transportul de pasageri (Ucraina).

Așadar, nu au mai circulat trenuri de lung parcurs, cum ar fi Moscova – Paris, Hamburg – Budapesta, Berlin – Varșovia sau Munchen – Verona. Și la noi, CFR Călători a anunțat în mai multe etape suspendarea circulației unor trenuri, la fel făcând și operatorii privați. Date fiind interdicțiile oficiale, circulația este posibilă doar din motive justificate, cu declarație.

În țări precum Franța, Spania sau Italia circulă mai puțin de o zecime dintre trenuri și doar în luna mai ponderea va începe să crească mai puternic, speranța fiind că în iulie sau august vor fi reintroduse toate trenurile. Date fiind restricțiile carantinei, datele aplicațiilor de transport, celor de fitness și cele ale Google arată scăderi și de peste 85% a numărului de deplasări, în comparație cu perioada normală, de dinaintea epidemiei. Sunt și orașe unde a scăzut cu 95% numărul de pasageri pe sistemele de tip S-Bahn.

Unul dintre efectele uimitoare ale crizei a fost oprirea tuturor trenurilor din India care a impus o carantină strictă. India este legendară pentru trenurile super pline și zilnic 23 de milioane de oameni iau trenul. În Franța, Spania și India au fost modificate interioarele unor vagoane pentru ca noile trenuri, sanitare, să ajute în efortul de combatere a pandemiei de Covid-19. Trenurile au transportat pacienții din zone cu spitale arhipline către spitale unde mai erau locuri. 

Mai multe companii feroviare anunță însă planurile de reluare în pași mici a traficului, un exemplu fiind o mică parte dintre traficul feroviar dintre Franța și Elveția (trenul Leman Expres).

Și marii producători de material rulant feroviar au închis un timp fabricile: unii timp de o lună, alții sub două săptămâni. Marea parte a unităților sunt acum deschise și își cresc producția: la o parte dintre uzine obiectivul este ca producția să depășească 50% din capacitate la final de aprilie și maximul să fie atins în luna mai. Cei care au reluat producția în prima decadă din aprilie au ca scop să atingă 100% capacitate chiar până la finalul acestei luni.

Un viitor incert

De ce este riscantă folosirea transportului în comun? Pentru că în multe cazuri este aglomerație și, în plus, mii de oameni pun mâna pe barele de susținere, pe scaune sau pe butoanele de deschidere a ușilor.

 

 

În diverse gări din Europa au fost instalate stickere sau alte tipuri de marcaje care le amintesc pasagerilor să păstreze distanța, exemple fiind Marea Britanie, Olanda și Polonia. În Polonia li se amintește cetățenilor să păstreze distanța și în timpul călătoriei. Chiar dacă acum foarte puțină lume merge cu trenul în Europa, din cauza carantinelor, după jumătatea lui mai numărul de oameni va crește substanțial, iar menținerea acestor distanțări va fi esențială. Tot în Polonia, în trenuri sunt delimitate mici spații destinate doar personalului de tren, iar în Franța se instalează panouri de plexiglas în gări, pentru ca personalul feroviar să aibă minim contact cu călătorii.

În mai multe țări feroviarii vor să lupte pentru ca trenul să nu piardă definitiv teren.

Șeful companiei feroviare franceze SNCF spune că ”dacă mașina personală va fi marea câștigătoare, atunci înseamnă că noi am greșit undeva”.

”Este vital să le demonstrăm oamenilor că dacă iau trenul nu își pun sănătatea în pericol. Trenul trebuie perceput ca mijloc sigur de transport”, mai spune Jean-Pierre Farandou.

Șeful SNCF spune că se dezinfectează mai des gările, pasagerii trebuie să poarte mască, primesc gel dezinfectant și se va schimba modul de acces în gările mari. 

Șeful SNCF spune însă că regulile de distanțare socială nu pot fi menținute în trenuri, fiindcă asta ar însemna că trenurile regio-urbane din jurul Parisului pot transporta doar o cincime din pasageri, iar TGV-urile, dacă ar merge cu doar jumătate dintre locuri ocupate, nu ar fi deloc rentabile.

Asociațiile europene din industria feroviară cer de la UE să includă sectorul în planurile de redresare post – Covid-19 pentru că această situație a afectat grav sectorul, din cauza întreruperii cvasi-totale a serviciilor. Este esențială și reluarea legăturilor internaționale întrerupte din cauza închiderii granițelor, dar și menținerea la cote cât mai ridicate a transportului de marfă. 

Unele asociații atrag și atenția că trebuie susținute modalități de transport cu emisii poluante reduse, cum este transportul feroviar și nu să fie încurajată folosirea automobilului, care până acum a fost atât de blamată.

Este clar că transportul public nu-și va reveni prea curând fiindcă pandemia nu s-a terminat, restricțiile vor mai persista multe luni în Europa, chiar dacă sub o formă mai ”light” și oamenilor le va fi frică să meargă la fel de mult cu trenul, autobuzul sau metroul. Acum este imposibil de spus când vor reveni lucrurile la normal și de aceea știm foarte puține și despre cum se va circula cu trenul în viitor.

Sunt și analize care estimează un viitor pozitiv pentru trenuri. De exemplu, un raport al băncii elvețiene UBS arată că în perioada post-Covid va crește numărul celor care trec de la transportul aerian, la trenuri. Aici trebuie spus că este vorba de trenuri de mare viteză din țări precum Spania și Franța unde trenul poate concura cu succes avionul pe distanțe de până la 700-800 km. Raportul mai spune că pe termen lung clar va scădea numărul de călătorii făcute cu avionul, în condițiile în care multe deplasări vor fi înlocuite de videoconferințe, iar pe distanțe scurte vor fi mai multe călătorii singur în mașină, cu aplicații stil Uber, cu bicicleta și chiar pe jos.

Clar că se va călători cu trenul doar cu mască de protecție, dar se pune marea întrebare despre cum poate fi menținută distanțarea socială, în condițiile în care, dacă s-ar ocupa doar jumătate dintre locuri mult mai puțini ar putea călători și veniturile companiilor ar fi mult diminuate.

Preluat de la: Publika.md