Cum să oprim defrișările și să restabilim „plămânii țării”. Propunerile experților

„În Moldova, în ultimii ani, a fost tăiat un număr foarte mare de copaci seculari. Pentru a restabili pădurile, va fi nevoie de 50-60 de ani”, a avertizat Nicolae Pascaru, membru al Consiliului Politic Național al Alianței „MOLDOVENII”. El a atribuit această problemă corupției din domeniul silviculturii și prețurilor ridicate la lemnele de foc, care stimulează afacerile ilegale și agravează situația.

Reprezentantul Gărzii Naționale de Mediu, Alexandru Corja, a atras atenția asupra caracterului formal al unor inițiative: „Autoritățile organizează plantări demonstrative, se fotografiază, se filmează, dar apoi acolo cresc buruieni. De ce autoritățile nu vor să colaboreze cu oamenii? Pentru noi ar fi foarte ușor și eficient”.

Fostul președinte al fundației „Ecodava”, Oleg Sclifos, a atras atenția asupra deficitului de personal din cadrul Inspectoratelor pentru protecţia mediului și asupra problemei numirilor politizate: „În cadrul inspectoratului de mediu din Orhei lucrează doar patru persoane. Cum pot acestea să se ocupe de păduri, apă, gunoiști? În același timp, oamenii sînt numiți după apartenența politică, nu în baza competențelor”.

„Fără unirea eforturilor ministerelor, autorităților locale și organizațiilor civile, nu va fi posibilă restabilirea calitativă a pădurilor”, a afirmat Alexandru Sainsus, președintele asociației Arboretum. 

Experții au propus o serie de soluții pentru problemele semnalate. Președintele Societății Ecologice Biotica, Gabriel Mărgineanu, a atras atenția asupra necesității îngrijirii pădurilor: „Reîmpădurirea nu înseamnă doar sădirea de copaci, dar și îngrijire, monitorizare și control constant. Numai așa vom păstra calitatea aerului, biodiversitatea și vom crea un mediu confortabil pentru trai”.

Președintele Fundației pentru Dezvoltare Ecologică „Ecodava”, Igor Sîrbu, a subliniat rolul pădurilor în păstrarea biodiversității și reglarea climei: „Plantarea copacilor trebuie să fie însoțită de crearea unor zone protejate și de control asupra activității, pentru a preveni degradarea ulterioară”.

Activistul civic, membrul Consiliului Politic Național Alianța „MOLDOVENII”, Nicolae Pascaru, a propus intensificarea educației ecologice încă din primii ani de viață: „În școli ar trebui introduse ore de ecologie, pentru ca copiii să înțeleagă cum să iubească și să protejeze natura”.

Președintele Partidului Alianța „MOLDOVENII”, Denis Roșca, a propus un program amplu de reîmpădurire: „Cu o populație de 2,4 milioane de oameni, dacă fiecare va planta cîte 40 de copaci, vom obține 100 de milioane de puieți – acest lucru va fi suficient pentru refacerea completă a fondului forestier”.

La finalul discuției, președintele Daac Hermes Grup, Vasile Chirtoca, a subliniat legătura dintre păduri și resursele acvatice: „Pierderea pădurilor de la izvoarele rîurilor agravează problema epuizării resurselor de apă. Reîmpădurirea face parte dintr-o strategie unitară de protecție a mediului, fără de care nu este posibilă protecția completă a bazinelor hidrografice”.

Cea de-a cincea Masă rotundă națională a continuat seria de consultări publice ale Alianței „MOLDOVENII” cu comunitățile de experți pe tema implementării Strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova. Următoarea masă rotundă va avea loc pe 9 august și va fi dedicată temei „Medicină, sport, stil de viață sănătos și alimentație”.

 

 

 

 

 


Preluat de la: Unimedia.info