Criza provocată de Covid-19 are un impact negativ major asupra culturii. Senzația de sufocare crește pe zi ce trece. Stoparea investițiilor în cultură și interzicerea evenimentelor pe viu sunt păgubitoare, periculoase pentru viața culturală.
Am realizat un sondaj pentru Timpul, rugând mai mulți oameni de cultură să ne răspundă la o întrebare: Cum trebuie să procedeze Ministerul Educației, Culturii, Cercetării al Republicii Moldova, pentru a oferi o șansă oamenilor de cultură să organizeze evenimente pe viu, în timpul cel mai apropiat?
Ala Bujor, editura Epigraf:
„Oamenii de cultură au nevoie de o gură de aer. Contactul pe viu cu publicul este vital necesar, altfel ne sufocăm. Nu putem sta la nesfârșit în izolare, trebuie să se producă evenimente cu participarea celor pentru care sunt create valorile culturale. Propun să funcționeze, începând cu luna iunie, Teatrul de Vară din Chișinău. Să fie organizate la Teatrul de Vară, cu regularitate, diverse manifestări: lansări de carte, recitaluri, spectacole, concerte, expoziții. Spectatorii vor păstra distanța de un metru, vor purta mănuși. Biletul de intrare să fie la un preț accesibil, de circa 20 de lei. Astfel, vom ajuta cultura să respire, să supraviețuiască”.
Dumitru Crudu, scriitor, coordonator al atelierului de scriere creativă „Vlad Ioviță”:
„Vreau să-mi fac atelierul de poezie cu oameni în fața mea, și în jurul meu, dar nu în fața unor computere. Cred că voi fi cel mai fericit om din lume când asta se va întâmpla. Comuniunea online adâncește și mai mult singurătatea și izolarea. Vreau să aud vocea cuiva, și nu țiuitul singurătății. Nimic nu se poate compara cu un eveniment în care sunt oameni în sală. Acum parcă mă simt ca într-o piesă de Ionesco în care, în loc de oameni, sunt doar scaune. Numai scaune și scaune. Oare am ajuns să trăim cu toții ca într-o piesă de Ionesco?”.
Călina Trifan, poetă:
„Întrunirile culturale, spectacolele, cenaclurile, expoziţiile, concertele nu pot fi anulate la nesfârşit, nici chiar cât va dura Covid 19, căci incultura dă pe de-a dreptul. Reviste – nu, spectacole – nu, biblioteci, muzee – închise. Munca noastră e inseparabilă de oameni şi comunicare. Lipsiţi de comunicare direct, nu ne mai simţim nici angajaţi, şi nici definiţi ca oameni de cultură. Odată cu ieşirea din carantină viaţa culturală trebuie să-şi reia cursul. Eu cred că Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării poate permite desfăşurarea evenimentelor culturale cu reglementarea unui număr anumit de participanţi, în spaţii deschise, la fel cum au fost admise si slujbele religioase în aer liber. Breasla aşteaptă o semnătură pentru vara din prag”.
Mariana Harjevschi, director al Bibliotecii Municipale „B. P Hasdeu”:
„Cred că cea mai optimă soluție ar fi reluarea graduală a activităților culturale prin organizarea unor evenimente cu public mai puțin, până la ridicarea progresivă a izolării, când vor putea participa mai multe persoane. Desigur, e necesară o respectare strictă a distanței dintre participanți, iar luarea diverselor măsuri de igienizare a spațiilor ar evita infectarea. Devine important ca instituțiile culturale să faciliteze și accesul la conținutul cultural online. Sper că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) va răspunde cu resurse și soluții care să remedieze disfuncționalitățile din domeniul cultural, provocate de răspândirea Covid-19”.
Eudochia Robu, pictoriță:
„Nu vedem încă lumina de la capîtul tunelului, dar nici să stăm izolați complet nu se mai poate. Suntem oameni, avem nevoie de comunicare! Trebuie să fim foarte disciplinați, să respectăm regulile sanitare”.
Gheorghe Erizanu, scriitor, managerul editurii Cartier :
„Eu cred că mai bine ne sufocăm responsabil decât să riscăm iresponsabil cu sănătatea oamenilor. Între timp, ne gândim cum trebuie organizate bine evenimentele culturale. Acum ne dăm seama că e păcat să improvizăm evenimente doar pentru bifă. Nu ministerele organizează evenimente, ci oamenii. Când experții OMS vor permite evenimentele, atunci va trebui să le facem bine”.
Galina Lazarenco, actriță:
„Am impresia că MECC se ocupă de educație, dar uită cu totul de cultură. Își bate capul cineva din guvern ce se întâmplă cu noi, oamenii de cultură? Cum trecem peste criză, cum vom supraviețui? Cultura se confruntă cu întrebarea hamletiană – a fi sau a nu fi. I-aș îndemna pe cei de la minister să caute solulții, să găsească niște posibilități de a susține arta. Dacă va mai dura această perioadă de incertitudine, vom ieși în stradă, vom juca în aer liber, nu ne vom opri, pentru că în orice împrejurări avem nevoie să ne exprimăm”.
Marina Dobrescu, solistă de operă:
„Sincer, nu știu exact cum ar fi bine să procedăm, dar cred că, vara, ar putea fi organizate evenimente open air. Organizatorii vor anunța condițiile în care trebuie respectată distanța socială și purtarea măștilor, deși nu stiu cât de eficiente sunt”.
Natalia Mateevici, cercetator stiințific coordinator, Muzeul Național de Istorie:
„Noi am dori din tot sufletul ca lumea să poată veni la muzee! Am mai făcut niște schimbări în expoziție, am adăugat piese inedite, dar nu putem deschide fără o decizie din partea MECC. Deocamdată, nu cred că putem organiza manfestări de amploare. Noi avem un spațiu mare în curtea Muzeului Național de Istorie, cred că s-ar putea face ceva, pe scenă, dar cu părere de rau, la noi e multă bădărănie, comportamentul oamenilor este iresponsabil. În Europa se redeschid muzeele, însă măsurile de protecție sunt respectate întocmai. Nu știm ce vom face mai departe. Cert e că ne dorim să-i revedem pe vizitatori, muzeul există pentru public”.
Svetlana Bivol, director al Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”:
„Cred că ar trebui găsite formule noi pentru desfășurarea activității concertistice: să se organizeze evenimente în aer liber, să se permită spectacole în săli cu un număr redus de spectatori, care ar putea ședea la distanță unul de altul (peste un scaun, cu măști și mănuși). E necesar acest lucru”.
Sandu Grecu, directorul Teatrului Național „Satiricus I. L. Caragiale”:
„În primul rând, trebuie să ni se permită repetițiile în scenă. Ar fi binevenite și spectacolele în aer liber, păstrând disctanța și respectând alte cerințe sanitare. Cred că pot fi admiși câte 50 de spectatori într-o sală de 300 de locuri. Aceste spectacole cu public să fie transmise obligatoriu și online, pentru cei ce nu au reușit să cumpere bilete… Muzeele și sălile de expoziție cred că trebuie redeschise și să activeze cu acces minim de vizitatori. Dar toate acestea cer seriozitate, responsabilitate și disciplină din partea directorilor instituțiilor de cultură și din partea societății. Eu sunt optimist, vom reuși”.
Varvara Buzilă, muzeograf, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală:
„Sunt din grupul de risc și trăiesc zilnic prioritatea esențială – adaptare maximă în numele triumfului vieții. Nu vreau ca cineva să sufere. Îmbolnăvirea de Covid-19, indiferent de vârsta omului, este deja o tragedie umană. Estimez toate posibilitățile pentru manifestare creativă și găsesc între ele resurse importante. Sigur, ne dorim să revenim la viața firească de până la perioada interdicțiilor legate de pandemie. În același timp, înțelegem bine că nimic nu va mai fi cum a fost, noi deja trăim schimbarea, care posibil va fi una perpetuă. Oamenii de cultură, informați cum sunt, conștientizează cel mai clar impactul restricțiilor, pericolul contaminării cu virusul și necesitatea de a evita acest pericol. Odată ce interacționăm în spațiile comerciale care au public neeterogen, cred că ne putem asuma responsabilitatea de a comunica în medii culturale, unde publicul este mai omogen. După ce norme, rămâne de stabilit ținându-se cont de specificul instituției, comunității, activităților și spațiilor în care se vor produce. Oamenii de cultură, după mine, au acumulat cele mai multe experiențe și au identificat oportunități. Se poate începe testarea noilor forme de diseminare a produsului cultural în societate”.
Moni Stănilă, scriitoare:
„Cred că anul acesta cultura va funcționa mai mult online. Poate în timpul verii se vor găsi soluții pentru organizarea evenimentelor culturale în aer liber, cu un anumit număr de participanți, însă mai cred că nu se vor lua măsuri la noi înaintea altor țări. Va trebui să așteptăm și să vedem ce se va întâmpla în afară. Însă, cred, atunci când va fi posibil, vor găsi și cei de la noi o soluție viabilă pentru reluarea evenimentelor culturale cu public”.
Tudor Zbârnea, pictor, director al Muzeului Național de Arte Plastice:
„Cred că muzeele și bibliotecile vor fi printre primele care își vor putea relua activitatea cu publicul, datorită specificului de activitate – în aceste instituții pot fi evitate aglomerările excesive. Noi, împreună cu angajații Direcției Patrimoniu din cadrul MECC, am elaborat o serie de recomandări de protecție post-pandemie. Va trebui să găsim mijloace financiare, pentru a acoperi costurile necesare. Suntem într-o situație financiară extrem de dificilă, însă înțelegând faptul că va trebui să găsim singuri soluții, am achiziționat mănuși, măști, dezinfectanți, termometru, dispozitive de pulverizare a dezinfectanților și, deocamdată, funcționăm fără public. Va trebui să insistăm în continuare pe lângă instituția trezorerială, pentru deblocarea fondurilor de care dispunem, cel puțin pentru acoperirea strictului necesar. Sper că săptămâna viitoare, sau cel târziu până la sfârșitul lunii curente, să putem relua activitățile cu publicul”.
Preluat de la: Timpul.md