Ce au în comun formula benzenului, Google și Frankenstein? Așa sau altfel, apariția lor se datorează viselor.

Decenii în șir au cugetat savanții asupra legăturii dintre vise și inspirație. Domnea convingerea, că asemenea revelații vin în timpul somnului cu mișcări rapide a globilor oculari, care este bogat în vise și începe peste o oră sau mai bine după ce ciclul somnului a început. Însă noile studii vorbesc despre aceea, că inspirația vine într-o fază mult mai timpurie a somnului — zona crepusculară, care separă somnul de starea de veghe.

Recent, studiul publicat de Scientific Reports a demonstrat, că oamenii care au ațipit înainte de activitatea mentală, într-un final au indici de creativitate mai înalți ca ai celor, care îndeplinesc aceleași sarcini de creație, dar în stare de veghe deplină.

Mai mult, savanții au descoperit că aceștia își pot controla oarecum visele. Ei au început să direcționeze visele oamenilor spre o anumită temă.

Oamenii care aveau mai multe vise la un anumit subiect, erau mai creativi în soluționarea problemelor aferente acestuia.

«Acest studiu ne face să conchidem că visele la un anumit subiect pe viitor sporesc creativitatea în domeniul dat», — spune Robert Stickgold, neurobiolog cognitiv și cercetător al viselor la Harvard Medical School, unul dintre membrii grupului de cercetători.

În timpul experimentului a fost folosit detectorul de vize numit Dormio — aparatul a fost elaborat de o echipă, din care făcea parte reputatul cercetător Adam Haar Gorovits, colaborator științific la Institutul de Tehnologie din Massachiusetts. Dormio este asemănător unei mănuși, el se fixează pe încheietura brațului. Dispozitivul monitorizează faza inițială a somnului, tonusul muscular și ritmul cardiac. Dormio este conectat la o aplicație, care transmite somnului solicitări vocale și înregistrează rapoartele despre vise.

Mulți au folosit prima fază de somn pentru inspirație. Spre exemplu, pictorul Salvador Dali, pentru a cugeta la ideea unui tablou, în timp ce dormita intenționat ținea o legătură de chei deasupra unei străchini metalice. El ațipind, mușchii i se relaxau. Cheile cădeau cu zgomot și îl trezeau, iar el imediat se agăța de imaginea văzută în timpul somnului. Se spune că și Thomas Edison a folosit o tehnică analogă, înlocuind cheile cu niște bile metalice.

În a. 2021 un grup de cercetători de la Institutul creierului din Paris a solicitat unui grup de persoane să ațipească, după care să rezolve niște probleme de matematică, pentru fiecare dintre care exista o soluție scurtă neevidentă, iar altui grup — să rezolve aceste probleme în stare de veghe deplină. Cei care au ațipit găseau soluția simplă de trei ori mai repede, deși cu toții aveau un nivel egal de cunoștințe în matematică.

Și mai înainte, a fost efectuat un alt studiu, în care savanții au rugat oamenii să-și închipuie — unii în somn, alții în stare de veghe — ceva concret, de exemplu un copac.

Ei au adunat 50 de persoane pentru a cerceta somnul de zi, însă au rugat doar o jumătate dintre participanți să doarmă în timpul cercetării. Și unii, și alții au primit dispozitivul Dormio, aplicația le-a oferit ambelor grupuri instrucțiuni analoge, spre exemplu: «să nu uite să se gîndească la copac » sau «să nu uite să-și supravegheze gîndurile ».

Toți cei care au ațipit și au primit mențiunea, au spus că în vis au văzut copaci sau părți ale copacilor, cu excepția unuia dintre ei, care primise instrucțiuni comune. Persoanele testate au enumerat «toate variantele alternative de creație privind utilizarea copacului», care le-au venit în minte, și au notat primul verb care ne-a venit în minte pentru fiecare dintre cele 31 de substantive mai mult sau mai puțin legate de copaci. Creativitatea răspunsurilor era evaluată de persoane care nu știau cine a dormit, și cine a fost rugat să se gîndească la copac. Aceste evaluări au fost unite într-un indice de creativitate comună.

Persoanele care au ațipit și li s-a amintit despre copac, au acumulat cel mai înalt punctaj.

„Cu cît te gîndești mai mult la copac în timp ce dormi, cu atît rezultatele tale-s mai interesante cînd te trezești”, spune Kathleen Esfahani, cercetător la Institutul de Tehnologie din Massachusetts.

Spre exemplu, omul care a visat că este făcut din lemn, a scris o povestire despre un rege de stejar, care purta o coroană din frunze și avea corpul făcut ba din lemn, ba din lumină.

Așa dar, datele arată că visul pe care îl vedem în prima fază a somnului sau în timp ce adormim, este foarte important pentru activitatea de creație.

«Aceasta este o cercetare revoluționară, deoarece nimeni nu a demonstrat încă experimental, că visarea (la începutul somnului) nu este asociată cu creativitatea ulterioară”, spune Tore Nielsen, cercetător de vise la Universitatea din Montreal. Însă în timpul acestui mic experiment oamenii erau aduși numai la ideea copacului. De aceea, este necesar ca metoda dată să fie testată și cu alte teme, și să se încerce folosirea ei la soluționarea unor sarcini reale. Se pare că în scurt timp oamenii vor putea folosi această tehnologie de sine stătător, pentru a-și dezvolta imaginația și creativitatea.

Preluat de la: Noi.md